Sistemul de pensii private obligatorii (Pilonul II) este asemenea unui "copil nedorit", cerut mai degraba de Banca Mondiala si FMI, deoarece nu beneficiaza de sustinerea Guvernului, a spus Mircea Oancea, presedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), pentru wall-street.ro. Mai mult, 2011 aduce cu sine noi provocari si nu neaparat privind rezulatatele, ci de natura legislativa.
Presedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) a explicat ca sustenabilitatea sistemului de pensii private obligatorii se fundamenteaza pe gradul de sustinere legislativa si administrativa, deoarece contributiile care trec in administrare privata provin din virarea sumelor constituite la bugetul public de asigurari sociale de stat. Deficitul creat este acoperit prin transferuri de la bugetul de stat.
Din estimarile CSSPP, la un nivel de 6% contributii, cum prevede Legea, s-ar ajunge la aproximativ 1 miliard de euro transfer din bugetul public de pensii, deficit necesar a fi sustinut pe untermen de cel putin 15-20 de ani. "Va fi un deficit care se formeaza prin acest transfer, pana cand sistemul public va ramane la un nivel optim de inlocuire, de aproximativ 30% fata de salariul mediu brut pe economie. Diferenta trebuie sa se realizeze din componenta obligatorie sau facultativa", considera Oancea.
La implementarea Pilonului II se urmarea absorbtia costurilor pe un termen de 5 ani, estimate la 2 miliarde de euro, din venituri rezultate din privatizari sau imprumuturi ale Statului prin emisune de titluri. Daca s-ar fi respectat insa acest lucru, in proiectia bugetului de stat in fiecare an ar fi fost incluse si cheltuielile aferente Pilonului II. In aceste conditii exista necesitatea de a se repune in discutie sustenabilitatea sistemului, odata cu 2011-2012. Se sustine aceasta politica pe termen lung? Care sunt sursele si costurile?
"O propunere a fostului ministru al Muncii Marian Sirbu este angajarea unui imprumut de la Banca Mondiala, pentru a sustine aceste reforme in sistemul de pensii pe o perioada de 15-20 de ani. Costul anual estimat ar fi de aproximativ 1 miliard de euro, iar costul total de 15 miliarde de euro", spune el.
Cum ar putea adera la sistem persoanele din structurile speciale?
"Potrivit Legii nr. 263 a pensiilor publice din 2010 aceste persoane sunt eligibile in Pilonul II, adica trebuie sa fie asigurate in sistemul public si sa aiba varsta pana in 35 ca sa aderi obligatoriu sau pana in 45 la optiune. Obligatia noastra prin lege este sa elaboram legislatia secundara, pe care am realizat-o pentru adaptarea la prevederile Legii 263 si este in prezent in dezbatere publica", afirma el.
El a mai explicat faptul ca implicatiile vor fi in ceea priveste colectarea contributiilor, evidenta participantilor si plata catre fondurile de pensii. Problemele sunt inca la nivel tehnic, pornind de la faptul ca vor exista trei case de pensii sectoriele, suplimentar Casei Nationale de Pensii (CNP), si care raman cu structurile si evidenta lor distincta. Aceste trei noi case trebuie insa sa adopte acelasi sistem de evidenta precum CNP astfel incat fluxul informational si financiar sa fie similar celui pe care arbitrul pensiilor il are cu CNP.
Ce provocari aduce 2011?
"Dupa trei ani de functionare efectiva putem spune ca suntem la inceput, atat in ceea ce priveste volumul de active, cat si cu privire la masa critica de active absolut necesara pentru a se putea face o administrare eficienta. Nu trebuie sa uitam ca avem inca un tablou incomplet legilsativ", sustine Mircea Oancea.
Astfel, pe langa legislatia in vigoare (Legea nr. 204 a pensiilor facultative si Legea nr. 411 a pensiilor obligatorii administrate privat), se afla in dezbatere parlamentara Legea privind infiintarea fondului de garantare si in dezbatere publica Legea privind infiintarea organizarea si functioneaza sistemului de plata a pensiilor.
"Dupa ce vom avea toate aceste legi vom putea spune ca avem din punct de vedere legislativ arhitectura completa a sistemului de pensii private. Avem deja si noua lege a pensiilor publice care ofera niste elemente suplimentare sau care reformeaza sistemul public. In ceea ce priveste legile in vigoare, noi am ajuns la concluzia ca la randul lor ar necesita adataptari si modificari. Avem pregatite niste proiecte de modificare a legilor 204 si 411", a adaugat el.
O alta prioritate pentru 2011 mentionata de seful CSSPP priveste legea Fondului de Garantare. El a explicat ca existenta unei astfel de institutii ar garanta ca eventualele pierderi sunt suportate implicit fara a afecta contributorii, precum in sistemul bancar sau in sistemul asigurarilor. Daca un administrator intampina intr-o luna probleme de lichiditati, pensiile vor fi achitate din Fondul de garantare, acesta urmand a-si recupera ulterior finantarile.
Citeste si: Analiza SWOT a Pilonului II de pensii. Dezbatere cu jucatorii din piata
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Despre autor
Te-ar putea interesa și:
