“Banca Nationala a Romaniei realizeaza periodic teste de stres, folosind metodele pe care le foloseste si ABE (Autoritatea Bancara Europeana - n.r.). Mai mult, Consiliul de Administratie al BNR a decis sa deruleze anul viitor un exercitiu de evaluare comprehensiva a activelor din sistemul bancar folosind integral metodologia europeana”, a afirmat Isarescu la un seminar pe tema creditelor neperformante, informeaza News.ro.

La evenimentul organizat la Banca Nationala participa seful misiunii FMI pentru Romania, Reza Baqir, reprezentantul rezident al FMI pentru Romania si Bulgaria, Alejandro Hajdenberg, precum si directorul general adjunct al DG ECFIN din cadrul Comisiei Europene, Servaas Deroose.

Decizia bancii centrale vine in contextul in care bancile si-au curatat in ultimul an si jumatate bilanturile, obligate de BNR, pentru a se ajunge la o rata a creditelor neperformante mult mai mica in sistemul bancar romanesc.

Astfel, rata creditelor neperformante (NPL) s-a redus de la 20,2% in martie 2015 la 13,51 la finele anului trecut, pentru ca in primul trimestru al acestui an sa se aprecieze usor, la 13,52%. Ca urmare, activele bancilor scazusera dupa primele trei luni cu 7 miliarde lei (1,9%) fata de sfarsitul anului trecut, la 370,2 miliarde lei (82,7 miliarde euro), potrivit datelor BNR.

Potrivit noilor definitii implementate de catre Banca Nationala incepand din 2014, rata creditelor neperformante se calculeaza prin raportarea expunerilor neperformante din credite si avansuri la valoarea totala a expunerilor.

"Expunerile neperformante sunt cele care indeplinesc oricare din urmatoarele criterii: 1) sunt expuneri semnificative cu scadenta depasita cu peste 90 de zile; 2) se considera ca, in lipsa executarii garantiei reale, este improbabil ca debitorul sa isi achite integral obligatiile din credite, indiferent de existenta oricarei sume restante sau numarul de zile de intarziere de plata", potrivit definitiei folosite de catre BNR.

Guvernatorul bancii centrale spune ca au fost luate decizii critice pe timpul crizei economice care au contribuit la reducerea ratei NPL-urilor, fara ca BNR sa fie nevoita sa apeleze la solutii de “avarie”, respectiv la bad banks, banci care sa adune activele rele, sau la ajutoare de stat pentru sistemul bancar, cum s-a intamplat in alte state.

El a amintit de initiativa de la Viena, care a debutat in anul 2009, in cadrul acordului cu Fondul Monetar International si Comisia Europeana, prin care s-a reusit reducerea substantiala a dezintermedierii bancare declansate, prin care institutiile de credit locale repatriau fonduri masive catre bancile-mama.

Citeste si:

Acordul Viena 2 a vizat problema creditelor neperformante din regiune, Isarescu subliniind ca iesirile de capital din Romania ar fi avut consecinte severe, cu efect asupra cursurilor de schimb, prelungindu-se totodata recesiunea economica.

“Au fost esentiale deciziile pe care BNR le-a luat. Am pus bancile sa realizeze o evaluare a garantiilor cu auditori independenti. Aceste masuri au fost demarate in 2013 si sunt repetate in fiecare an. Nu am primit aplauze, dar masurile au fost esentiale”, a mentionat guvernatorul.

El a mai spus ca, daca nivelul creditelor neperformante nu este cunoscut sau daca este doar suspectat sau nedemonstrat duce la scaderea creditarii, pe fondul pierderii increderii.

“De aceea rolul unei evaluari cuprinzatoare a activelor si al testelor de stres, in afara de evidentierea unui eventual necesar de capital pentru banca, ramane stabilirea increderii in sistemul bancar, ceea ce este esential”, a explicat Isarescu.

O rata ridicata a NPL-urilor afecteaza semnificativ bancile, din cauza provizioanelor constituite, a costurilor cu recuperarea creditelor neperformante, a cresterii cerintelor de capital. In plus, sunt active riscante si duc la limitarea resurselor disponibile ale bancilor, fiind restrictionata capacitatea de a acorda credite noi, astfel ca bancile cresc costurile.

O analiza a FMI a aratat recent ca rezolvarea la timp a problemelor privind creditele neperformante ar putea elibera capitaluri de 0,5% din PIB, care ar putea contribui la cresterea creditarii cu 5% din PIB.

“Treptat, finantarea de la bancile-mama au fost inlocuite cu finantare locala, de la populatie pe baza de depozite, evitandu-se astfel contagiunea”, a mai spus Isarescu.

Sursa foto: Agerpres Foto