Reprezentantii firmelor private din Romania considera ca toate masurile propuse de autoritati trebuie insotite de un studiu de impact pe cel putin cinci ani, de Testul IMM, si de dialogul cu toate partile implicate. Fost ministru pentru mediul de afaceri, Florin Jianu, a explicat, pentru wall-street.ro, in ce masura vor fi afectate firmele private de incasarile reduse la bugetul de stat, pe de o parte, si de cresterea cheltuielilor cu salariile pe de alta parte.

Cresterea salariilor bugetarilor, reducerea cheltuielilor destinate investitiilor, diminuarea incasarilor la bugetul de stat si situatia bugetului de stat in general ingrijoreaza mediul privat din Romania. Care sunt motivele, a explicat pentru wall-street.ro Florin Jianu, fost ministru pentru mediul de afaceri.

“Fireste ca primul interesat de o crestere a salariilor, de o dezvoltare a resurselor umane, de un stat puternic, este mediul privat. Ceea ce solicita mediul privat este echilibru, fiecare dintre masurile propuse spre a fi introduse sa fie realizate ca urmare a unei analize de impact pe cel putin 5 ani, pe un test prealabil, asa numitul Test IMM, si pe un dialog de substanta cu mediul privat. Daca toate aceste premise sunt indeplinite, succesul ne este garantat”, a explicat Jianu.

Tot mai putine firme noi in economie

Nivelul redus al investitiilor publice, dincolo de efectul final, respectiv nerealizarea unor proiecte care sa determine dezvoltarea durabila a Romaniei, afecteaza si firmele private care ar putea fi implicate in realizarea acestor proiecte.

“Cel mai mare contractor in orice economie ramane statul, de altfel acesta fiind si unul din rolurile esentiale ale unui stat puternic, acela de a asigura un nivel investitional care sa stimuleze cresterea si competitivitatea interna a companiilor. Fireste ca in lipsa investitiilor publice, mediul privat este slabit, firmele autohtone sunt lipsite de un motor de dezvoltare, lipsesc contractele de lucrari/servicii si devine din ce in ce mai dificila supravietuirea in aceste conditii. De aici, deriva in lant o serie de probleme sistemice: firme decapitalizate, migratia fortei de munca spre alte piete, dezvoltarea bazata pe consum si nu pe investitii, dezvoltare nesustenabila pe termen lung, etc”, a explicat Florin Jianu.

Mai mult, el a atras atentia asupra faptului ca datele statistice cu privire la numarul de firme inregistrate in ultimele luni arata un decalaj intre firmele intrate in economie si cele care au iesit din economie, iar aceasta devine o tendinta.

Cresterile salariale trebuie corelate cu performanta

Referitor la cheltuielile statului cu salariile, care au crescut deja cu 16% in primul trimestru din acest an fata de aceeasi periopada din 2016, si urmeaza sa mai creasca, conform proiectului Legii salarizarii unitare, fostul ministru sustine ca majorarile salariale sunt necesare, insa nu cu orice pret.

Cu totii suntem de acord ca salariile trebuie marite, dar cu cateva conditii: productivitatea sa fie mai buna, introducerea criteriilor de performanta, reforma sistemului public (mai putini oameni, mai bine platiti) si, nu in ultimul rand, salariul mediu din economia reala sa fie egal cu salariul mediu din mediul public. Ori in acest moment niciuna din aceste conditii nu este indeplinita.

Florin Jianu

El nu este de acord nici cu teoria potrivit careia banii din majorarile salariale se vor intoarce, prin consum, sub forma de taxe la stat.

“In ceea ce priveste banii care se duc in consum, ei trebuie sa fie rezultatul unei performante economice. Insa, in conditiile in care ai scaderi la incasarile bugetare si maresti cheltuielile, cand ai o diferenta aproape dubla intre cheltuielile cu salariile si cele cu investitiile, 64 miliarde vs. 39 miliarde de lei, cand autoritatile locale sunt sufocate de aceste cresteri salariale impuse de la centru si nu mai au resurse nici macar pentru functionarea de zi cu zi, atunci inseamna, fara dubiu, ca mecanismele de functionare nu sunt corecte si sustenabile”, a explicat Florin Jianu.

Imprumuturile statului, gresit directionate, duc la blocaje de dezvoltare

In privinta posibilitatii ca statul sa se imprumute, chiar cu riscul depasirii limitei de deficit bugetar de 3% din PIB, pentru a sustine majorarea salariilor si cheltuielile de investitii, fostul ministru spune ca imprumuturile trebuie sa stimuleze economia, nu sa o slabeasca.

“Statul se poate imprumuta si de altfel, imprumuturile statului fac parte din existenta de zi cu zi a unei economii. Ceea ce insa trebuie avut in vedere e ca imprumuturile trebuie sa mearga pentru a stimula economia, nu pentru a o slabi prin plata salariilor si cheltuielilor curente. Banii investiti in lucrari de investitii, in programe de stimulare a cresterii economiei (gen ,Prima Casa’), programele pentru antreprenoriat stimuleaza crearea de noi firme, aduc mai multe taxe colectate la stat, mai multi angajati, mai bine platiti, stimuleaza o colectare superioara la bugetul de stat care apoi confera statului confortul rambursarii imprumuturilor efectuate. In momentul in care statul se imprumuta pentru stricta functionare, blocheaza pe cale de consecinta si unitatile administrativ teritoriale, care nu mai au posibilitatea de a realiza imprumuturi, blocheaza imprumuturile necesare pentru fondurile europene, blocheaza mediul privat prin lipsa de investitii si, in ultima instanta, blocheaza dezvoltarea”, a adaugat Jianu.

In plus, pe langa directionarea banilor de la investitii la salarii, noua majorare anuntata prin legea salarizarii unitare va afecta mediul privat, care deja se confrunta cu lipsa specialistilor.

Angajatii de la privat trec la stat, pentru salarii mai mari si responsabilitate mai mica

“Vor fi cel putin doua domenii profund afectate: cel al sanatatii private si cel al educatiei private. Aici se va simti imediat decalajul de salarii si mai ales de responsabilitate la locul de munca (stiut fiind faptul ca la stat raspunderea este foarte scazuta spre deloc), printr-o migratie imediata din mediul privat spre mediul public, fara ca asta sa insemne si o crestere a calitatii actului educational sau medical”, a mai spus Jianu.

El a subliniat faptul ca in acest moment deficitul fortei de munca in mediul privat este oficial estimat la aproximativ 60.000 de specialisti, insa neoficial este cel putin dublu.

In concluzie, mediul privat asteapta stabilitate si predictibilitate, nu schimbari continue ale Codului Fiscal, nici macar scaderea fiscalitatii, mai spune Jianu.

Potrivit acestuia, piata reactioneaza imediat in momentul in care simte stabilitate, prin investitii crescute, crearea de locuri de munca, diversificarea activitatii, etc. Insa, in momentul in care percepe instabilitatea, investitiile se contracta, se instituie nesiguranta si expectativa.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri