Un faliment poate fi comparat, de fapt, cu teoria evolutionista a lui Darwin – supravietuirea celui mai adaptabil, celui mai puternic; este o selectie naturala pe care putem alege sa o privim ca pe ceva negativ sau ca pe ceva pozitiv. In materialul de fata, alegem sa analizam cu precadere elementele pozitive ale unui faliment, in special din prisma competitiei, a mediului economic, si mai putin ca beneficii personale – este o axioma cunoscuta aceea conform careia actionarii si oamenii cu functii superioare in companii de obicei „pica in picioare” dupa faliment, in timp ce angajatii afla de obicei ultimii despre problemele companiei si sunt loviti, intotdeauna, cel mai rau.

O privire istorica, industria auto

Falimentele „made in Romania” au fost extrem de numeroase din anii `90 pana in prezent. Unul dintre cele mai rasunatoare a fost asa-zisa „privatizare si revitalizare” a Uzinei ARO, intrata in colaps in 1996 cu datorii de 30 de milioane de dolari. In 26 septembrie 2003, statul a vandut compania pe o suma absolut derizorie unui investitor fantoma, pentru 150.000 de dolari. Cross Lander, firma cumparatoare fondata practic peste noapte, a vandut-o ulterior pe bucati, fiind „iertata” de statul roman si incalcand sistematic termenii contractului. Guvernul PSD de atunci a inchis ochii.

Finalul anilor 2000 a adus cu sine o multitudine de falimente in mediul electroIT din tara – Flamingo, K-Tech Ultra PRO, Romsoft. Iesirea celor trei a lasat o gaura de circa 320 de milioane de euro - unde s-au dus?

Tot in aceeasi perioada, Daewoo Automobile Romania intrerupea productia. Cine a castigat din aceste doua iesiri de pe piata?Analistii nu ezita in a arata - concurentii directi, Ssangyong de exemplu, dar si Dacia, care producea masini incadrate in aceeasi categorie cu Daewoo. Si, in paranteza fie spus, mai ales in cazul ARO, mai multe persoane guvernamentale care „si-au tras spuza”.

Unde si cum s-au „impartit” banii Scop Computers si RHS?

In martie 2012, WALL-STREET.ro semnala, in premiera, problemele majore cu care se confruntau distribuitorii IT Scop Computers si RHS, tunurile de milioane de euro pe care cele doua entitati le dadusera din deduceri ilegale de TVA.

EXCLUSIV - Scandal de proportii in IT: Romsoft, RHS si Scop Computers, FRAUDE de milioane de euro

EXCLUSIV - Scandal de proportii in IT: Romsoft, RHS si Scop...

Aceasta a fost picatura care a umplut paharul (ineficientei) celor doua companii, afacerile lor scazand drastic in perioada urmatoare. Daca in 2011 cele doua companii generau impreuna afaceri de circa 155 mil. de euro (Scop – 75 mil. euro, RHS - 80 mil. euro), doi ani mai tarziu, in 2013, cifrele lor cumulate de afaceri se prabuseau la 45,9 mil. euro, de trei ori mai putin.

Interesanta este incercarea Scop Computers de a se „salva”, prin infiintarea IT Smart Distribution; compania este condusa de Horia Chitu, director executiv, care a condus anterior distribuitorul Scop Computers. Fondata la mijlocul lui 2011, compania a reusit sa atinga afaceri de doar 22 de milioane de euro in 2013, mult mai putin decat Scop in „perioada de glorie”, cand genera si 80 de milioane de euro.

Se practica cumpararea pe bucati a concurentului aflat in dificultate, preponderend pentru businessul B2C. In B2B si mai mult se practica abordarea unor oameni cheie - Sergiu Negut, decan al programului de EMBA Maastricht School of Management.

Ce s-a intamplat cu restul contractelor/banilor? Acestea s-au impartit intre concurenti – marele castigator si cel care a rasuflat cel mai usurat, scapand de sub presiunea a doi competitori importanti a fost, fara doar si poate, Network One Distribution (fosta Asesoft Distribution). NOD reusea in 2013 sa genereze afaceri de 200 de milioane de euro, in crestere de la circa 140 de milioane de euro in 2010, conform datelor de la Ministerul de Finante.

Sursa foto - Prabusire: Shutterstock

Alti jucatori si-au impartit feliile lasate libere de catre cei doi distribuitori majori – Omnilogic, Micro Components, Elkotech, Skin, dar si ABC Data, reintrat pe piata dupa esecul achizitiei Scop, s-au reasezat pe piata.

Cine a fost insa castigatorul major in cazul unor iesiri importante de pe piata, se poate observa mult mai usor in…

...retailul electroIT

Finalul anilor 2000 a adus cu sine o multitudine de falimente in mediul electroIT din tara – Flamingo, K-Tech Ultra PRO, Romsoft (Depozitul de Calculatoare) sunt trei dintre cele mai cunoscute; acestora li se alatura insa zeci de alte mici business-uri „de cartier”, magazine „de strada”, care au dat faliment in fata jucatorilor mai mari, cu putere financiara si spatii multiple, de mari dimensiuni.

Flamingo inregistra in 2008 afaceri de 200 de milioane de euro, procedura de insolventa a companiei fiind deschisa in 14 decembrie 2009, dupa ce ING Bank demarase, cu cateva zile inainte, executarea silita a stocurilor din unele magazine ale companiei. Banca a luat aceasta decizie "din cauza incalcarilor repetate ale angajamentelor din contractul de imprumut si a deteriorarii continue a situatiei financiare a companiilor din grup".

K-Tech Ultra PRO genera in 2008 afaceri de circa 70 de milioane de euro; urmatoarele luni au dus insa la iesirea companiei de pe piata, lasand o felie mare din care se puteau infrupta concurentii. Similar si Romsoft, proprietarul Depozitul de Calculatoare, companie care genera in 2008 afaceri de circa 50 de milioane de euro.

Per total, iesirea celor trei entitati de pe piata a lasat o gaura de circa 320 de milioane de euro, din care puteau „musca” toti supravietuitorii – Altex, lider de piata, Domo, Flanco sau eMag. Cu adevarat insa, de aceste falimente a profitat cel mai eficient eMag.ro.

O companie care are dificultati pierde intai furnizori, apoi angajati de valoare si mai apoi clienti. Nu vorbim insa de trei etape succesive, ci de o spirala descendenta - Sergiu Negut, MSM Romania.

Avand si avantajul faptului ca actiona exclusiv in online, ceea ce se va dovedi ca a fost mediul castigator, eMag a reusit sa profite din plin de cele trei falimente majore si sa isi creasca vanzarile. Astfel, in doar un an, intre 2010 si 2011, afacerile companiei crescusera cu aproape 45%, pana la 145 de milioane de euro. In 2008, compania avea venituri de doar 73 de milioane de euro, deci in trei ani si-a dublat cifra de afaceri. Fara indoiala, daca cei trei jucatori majori inca ar fi existat pe piata, evolutia ar fi fost (mult) mai lenta.

Citeste si:

Compania RTC Holding a trecut prin multiple transformari in cei cinci ani de criza: iesirea de pe piata a brandului Hollywood Music & Film si Best Computers, intrarea in insolventa a Diverta, schimbari de actionariat, redenumirea companiei in Radu Holding.

In 2007, RTC Holding genera afaceri de 64 mil. de euro si un profit net de 841.000 de euro, avand 500 de angajati. Cinci ani mai tarziu, aceeasi companie, puternic modificata, genera afaceri de 23 mil. euro si pierderi de aproape 1 mil. de euro, avand doar 151 de angajati.

Sergiu Negut, associate dean al MSM si profesor specializat in Entreprenorial Growth, comenteaza pe marginea falimentelor rasunatoare ale acestor retaileri, subliniind ca, pentru inceput, o companie care are dificultati pierde in prima faza furnizorii.

"Exista un trend dupa care o companie care are dificultati pierde intai furnizori (pentru ca nu sunt platiti la timp), apoi angajati de valoare (de multe ori din acelasi motiv, dar uneori doar pentru ca acestia vor sa lucreze la companii cu perspective de viitor si de bonusare mai bune) si in cele din urma clienti (pentru ca acestia pierd increderea, urmare a pierderii oamenilor, deteriorarii calitatii produselor si serviciilor, si asa mai departe)", spune el.

"Nu vorbim de trei etape succesive ci de o spirala descendenta, in care cele trei trenduri se potenteaza reciproc. Beneficiarul direct este concurenta, iar de multe ori aceasta concurenta este creata de fosti angajati ai companiei care cunosc cel mai bine clientii si nevoile acestora", puncteaza ei, confirmand astfel ceea ce subliniam anterior cand am amintit de infiintarea IT Smart Distribution "din umbra" Scop Computers.

In spenta acestor multiple falimentei de la finalul anilor 2000, Negut subliniaza ca "[...]tot retailul de IT&C clasic si online a preluat cota de piata a acestor entitati, cu observatia ca vorbim si de o contractare masiva a pietei in perioada respectiva, nu doar de un transfer de business", subliniaza el. "Se practica cumpararea pe bucati a concurentului aflat in dificultate, preponderend pentru businessul B2C. In B2B si mai mult se practica abordarea unor oameni cheie, pentru transferul direct al know-how-ului si relatiilor cu clientii prin intermediul salariatilor cheie ai firmei aflate in dificultate".

Ce se intampla cu marcile companiilor falimentare?

Falimentul unor nume mari lasa in spate, pe langa oameni pe drumuri si concurenti mai fericiti (desi toti declara la unison ca ii bucura si motiveaza concurenta, sa privim mai departe de acestea si sa fim mai realisti - n.r.), si nume mari care par a ramane suspendate, nefolosite, inca inregistrate la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM).

Pentru a afla "soarta" lor, am discutat cu un expert din industrie, Paul Cosmovici, de la Cosmovici Intellectual Property. El ia in calcul doua posibilitati, in raspunsurile oferite. "In cazul unui faliment cu lichidare (se inchide firma, nu mai exista), marca in principiu ajunge la cel care a preluat activele pentru ca se vinde tot, inclusiv marcile, iar din banii rezultati se achita datoriile. Teoretic, daca marca nu a fost vanduta de catre lichidator, marca ramane in vigoare la OSIM si se presupune ca apartine fostilor asociati sau actionari".

Intr-adevar, altcineva poate sa isi depuna o marca noua, identica cu cea a "defunctului business", insa exista riscul ca aceasta sa ii fie anulata "pe motiv de rea-credinta de catre fostii actionari, sau alte persoane lezate". Fiecare caz trebuie luat in parte si, inainte de a depune cerere catre OSIM, trebuie sa te interesezi ce drept ai putea avea asupra folosirii acelui nume.

Ramane de urmarit ce ne va rezerva istoria in domeniul falimentelor; avand in vedere multiplele perchezitii in cadrul unor giganti suspectati ca ar fi facut evaziune fiscala - amintim aici doar UTI, Erbasu sau Strabag, dar si liniile subtiri pe care calca oameni de afaceri precum Sebastian Ghita, mogul cu multiple firme, este posibil ca in viitorul mai degraba apropiat decat indepartat, sa asistam la alte falimente rasunatoare. Dupa acestea, vom numara "castigatorii si castigurile" supravietuitorilor, concurentei.

Sebastian Ghita, reclamat la DNA, pentru santaj, de sefa AMPOSDRU

Sebastian Ghita, reclamat la DNA, pentru santaj, de sefa AMPOSDRU

Cine considerati ca beneficiaza cel mai mult de pe urma unor falimente majore? Unde considerati ca se duc veniturile si clientii companiilor falimentate? wall-street.ro te incurajeaza sa comentezi.

Sursa foto: Shutterstock: Faliment