Brasov si Sibiul au fost primii pasi ai CGS in afara Bucurestiului, in 2007 si respectiv 2009. Acum, pot parea doua regiuni in care extinderea unui centru de suport si outsourcing ar fi logica, insa in acea perioada a fost o miscare indrazneata. “Ne interesau vorbitori de limba germana, intuiam ca tarile vorbitoare de limba germana vor rezista mai bine recesiunii – si am avut dreptate”, spune Vladimir Sterescu.

Volumele pe limba italiana, spaniola, franceza, scadeau, in timp ce zonele pe germana cresteau – a fost o miscare buna. “Pentru engleza, spaniola, italiana si franceza nu era o problema, puteam sa ii luam din alte orase”.

Din 2015, si alti jucatori din industrie au inceput sa iasa din Capitala, cu precadere catre Cluj, Brasov, inclusiv in Sibiu. “Deja, lucrurile se incing la nivelul concurentei pe piata de munca. Daca te uiti insa catre estul tarii, din punct de vedere educatie, stam foarte bine. Ca centre universitare, mai ales Iasiul sta excelent!”, puncteaza Vladimir Sterescu.

Desi nu este inca explorat la nivel maxim, Sterescu intuieste faptul ca multe companii se vor indrepta, inclusiv anul acesta, catre Iasi. “Asa ca am decis sa mergem in Galati, intrucat, pe latura de est a tarii, merge mana in mana cu Braila. Desi acesta din urma este un oras aproape mort, are totusi o populatie mare si sunt 15 minute intre ele, asa ca nu este o problema nici cu transportul. Galati si Braila au, impreuna circa 700.000 de locuitori, facem recrutare din ambele. Eu zic ca nu am gresit, intrucat in 2015, trei firme mari au anuntat extinderea la Iasi si sunt trei firme care recruteaza aceleasi competente intr-un termen scurt, asa ca piata se incinge. De multe ori CGS a avut marele avantaj fata de competitori sa aiba aceasta platforma de livrare multi lingvistica intre Brasov, Sibiu, Bucuresti, sa iti permita sa livrezi servicii de suport catre clienti si din doua orase, simultan”.

Atunci cand CGS are un client pentru care lucreaza sute de angajati, uneori acesta doreste sa fie deservit din doua orase diferite. “Este bine sa livrezi din doua orase din mai multe motive – recrutezi mai repede, in paralel, ai acces la talente mai usor si, nu in ultimul rand, proiectele mari au nevoie de redundanta geografica. Cu alte cuvinte, doua locatii fizice iti garanteaza ca nu vei fi victima unor dezastre – sa nu uitam ca Bucurestiul este intr-o arie in care au fost cutremure. Firmele mari se gandesc si la astfel de scenarii”, explica seful CGS.

Ce apreciaza angajatii CGS, in functie de judete

Generatia tanara, daca e din Bucuresti sau Miercurea Ciuc, este aproximativ aceeasi ca interese si fel de a gandi. “Din punct de vedere educatie, sunt foarte bine educati. Educatia de acasa…sa stiti ca este mai solida in provincie, uneori sunt tinuti mai «din scurt»”, spune, zambind, Sterescu.

Periodic, CGS face sondaje printre angajati, pentru a afla ce isi doresc mai mult si ce le place. “In Targu Jiu sau Miercurea Ciuc, raspunsul unanim a fost ca «se plateste la timp» si, apoi, ca au contracte de munca”, subliniaza Vladimir Sterescu. “Sunt diferente mari intre marile orase si cele mai mici. Revenind insa la cele mari, mai competitive, CGS incearca sa se situeze putin peste salariul mediu din industrie si din economie. De asemenea, diferentiem clar intre limbi straine – in Bucuresti, deservim pe 18 limbi”.

Cele mai bine platite limbi straine sunt cele nordice – sunt si cele mai rare, greu de gasit, iar acesti vorbitori traiesc foarte bine din traduceri, pe care le poti face foarte bine si de acasa. Pentru a compensa venitul la birou, ei sunt platiti foarte bine, undeva intre 1.500-1.800 euro, net, pe luna, fara vreun bonus variabil. Bonusul pentru limbile rare poate atinge 10%, pentru limbele mai uzuale poate atinge 15%.

Engleza aduce un salariu de circa 450-500 de euro net, apoi ai italiana si spaniola, apoi franceza. “Acum cinci ani, limba franceza era sub nivelul de plata al spaniolei si italienei. In ultimii ani au venit multe firme in Romania care au angajat, intr-un termen foarte scurt, vorbitori de franceza. Acest lucru a generat chiar o lipsa de resurse pentru franceza, asa ca nivelul salarial pentru vorbitorii acestei limbi a crescut, fiind insa, inca, sub germana, care este ceva mai cautata”, explica Vladimir Sterescu. Pentru limba germana, salariile din Bucuresti sunt de circa 800-1.000 de euro net, in timp ce in Sibiu sau Brasov, sunt ceva mai mici.

Ce limba straina sa invete copiii?

Este o intrebare foarte grea, intrucat traim intr-o lume in care este greu sa faci un pariu in orice – atat in business cat si in viata, cariera. Totul se schimba foarte mult. “Acum, in Bucuresti mai ales, este tendinta de a-ti da copilul sa invete germana. Asta desi parintii nu vorbesc DELOC limba aceasta si, deseori, poate fi un impediment. Uneori invata si parintii in paralel cu copilul”, spune, zambind, Vladimir Sterescu.

Adevarat, in momentul de fata se cauta vorbitori de germana, insa nu se stie cum va fi peste cativa ani. “Ce am observat este ca cel care stie o limba straina, oricare este ea, foarte, foarte bine, inclusiv engleza, ca si profil de om este unul care finalizeaza. Care a invatat ceva si a facut un lucru bine, si spune multe despre el! E mare lucru sa stii o limba straina, la perfectie, la 24 de ani. Altfel lucrezi cu un om de acest fel. Este un om care prinde repede, isi ordoneaza ideile foarte bine si iti este mult mai usor sa lucrezi cu el”.

Sfatul final al lui Vladimir Sterescu? Nu alege neaparat o limba grea sau exotica, rara, cat alege o limba pe care copilul sa o invete foarte, foarte bine.

Rata de retentie in centrele de relatii cu clientii

Cei mai mari clienti outsourceri pentru CGS, si nu numai, “au fost si vor fi tot timpul cei din telecom”. Fara sa ofere nume concrete de companii client, seful companiei spune ca CGS deserveste companii de top din aceasta industrie, inclusiv din Romania. “Vorbim de telesales, suport pentru collection, emitere facturi, activitati de back office, activitati de retentie. Deja industria in care activam nu mai inseamna de mult doar «call center»; inseamna analiza, contabilitate, suport, activitati complexe!”, subliniaza Sterescu.

Apoi, alte companii care externalizeaza puternic, sunt sectorul bancar, dar si IT-ul. “Furnizam servicii de suport tehnic pentru cei mai mari trei producatori de laptop-uri si servere din lume”, spune country manager-ul CGS.

Rata de plecari este una relativ constanta, undeva intre 40-42% pe an. “Poate ti se pare mult – 3.000 de oameni, 40%... Insa in Filipine sau India, de exemplu, ei functioneaza cu rate de 20% pe luna! Deci stam foarte bine. Ce facem noi pentru a-i retine? Pe langa salariu si bonusare – cam 90% din angajati iau aceasta componenta variabila -, punem la punct activitati de employee engagement. Tot felul de activitati pe care le creezi in interiorul firmei, astfel incat sa sudezi echipa, sa simta ca apartin familiei CGS. 3.000 de oameni, 6 site-uri. Deci nu este simplu – avem activitati la nivel national, de exemplu corporate games, dar si pe judete. Avem camere de relaxare, incercam sa promovam un mediu sanatos, am avut si activitati cu lasat de fumat”, spune Vladimir Sterescu.

Totodata, angajatii au anumite talente care le sunt incurajate – o fata face rochii de mireasa superbe, un altul colectioneaza lame de ras, dar ca niste timbre, superbe! Ai un pool de talente imens, pe care incercam sa le promovam, sa scoatem ce este mai bun din ce avem si sa facem cunoscute aceste calitati pe care echipa le are”.

Urmareste tot interviul video cu Vladimir Sterescu pentru a afla mai multe informatii relevante despre piata si planurile de business ale companiei.