Spre deosebire de alte state din zona euro, Estonia a reusit sa aiba o evolutie buna a economiei dupa ce a adoptat moneda euro. Micul stat baltic a intrat in randul tarilor europene in urma cu mai bine cu un an, intr-o perioada in care se accentuau problemele economice din Grecia, Irlanda, Spania, Portugalia si Italia.
Astazi, economia din Estonia inregistreaza cele mai bune evolutii din randul Uniunii Europene, mediul de afaceri se bucura de rate mici ale dobanzilor si legaturile comerciale cu Finlanda, principalul partnerer economic al Estoniei, s-au intensificat, mentioneaza Business Week.
Inainte sa intre in zona euro, Estonia si-a reglementat politicile fiscale la un nivel de eficienta mult superior celor din Grecia.
In timpul recesiunii din 2008 si 2009, economia tarii s-a contractat cu 20%, in urma problemelor legate de bula imobiliara si lipsa de lichiditate din sectorul bancar.
Masurile adoptate de administratia guvernamentala din Estonia a prevazut micsorarea salariilor din sectorul bugetar cu 10%, cresterea taxelor si a dividendelor de la companiile la care statul avea actiuni si in ghetarea contributiile la pensii pentru a reduce deficitele in limita admisa in vederea intrarii in zona euro.
Pana la sfarsitul lui 2011, datoria publica a fost redusa la 5,8% din PIB, cel mai scazut nivel din Uniune, iar bugetul guvernului a fost excedentar ( veniturile bugetare au depasit cheltuielile).
Rata de crestere economica a Estoniei in anul 2011 a fost de 7,9%, fapt care a demonstrat ca adoptarea euro a fost un pas bun, mai ales pentru relatiile comerciale cu tarile din UE, care au importat mai mult.
In cadrul unui sondaj , s-a stabilit ca 56% din populatia Estoniei (1,3 milioane locuitori) este multumita de trecerea la moneda euro.
Cei 42% care s-au declarat nemultumiti de aceasta miscarea declara ca masurile de austeritate pe care au trebuit sa le suporte pentru a se incadra in cerintele de aderare in spatiul Schengen, nu sunt justificate de evolutia din prezent a economiei.
Unul dintre aspectele care creeaza nemultumiri in randul populatiei se leaga de participarea Estoniei la Fondul de Stabilitate Financiara Europeana (EFSF).
Parlamentul tarii a garantat ca va sustine fondul cu imprumuturi in valoare de 2 miliarde de euro, o suma considerabila daca tinem cont ca bugetul guvernului estonian in 2011 a fost de 6 miliarde euro.
Per total, Estonia a beneficiat de pe urma aderarii daca tinem cont de cresterea economica de 7,9%, de impulsionarea exporturilor si de scaderea dobanzilor la creditele bancare.
Comenteaza articolul "Cea mai mica datorie publica din UE: Cum a reusit Estonia"
Opinia cititorilor nostri este importanta pentru noi, Wall-Street incurajand publicarea comentariilor voastre. Pe site urmeaza sa isi gaseasca locul numai comentariile pertinente, on-topic, prezentate intr-un limbaj civilizat, fara atacuri la persoane / institutii. Ne rezervam dreptul de a elimina orice comentariu care nu corespunde acestor principii, precum si de a restrictiona accesul la comentarii utilizatorilor care comit abuzuri grave sau repetate.
Wall-Street pe Facebook
Wall-Street pe Twitter
Wall-Street prin RSS