Mai multi politicieni germani au cerut recent presedintelui francez François Hollande sa intensifice ritmul reformelor economice, dar ministrul german de Finante Wolfgang Schauble i-a sarit in ajutor, afirmand ca este gresit sa numesti a doua mare economie a Europei drept "bolnavul" regiunii.

Sefii celor mai mari companii din Franta nu sunt insa de acord. In ultimele cateva saptamani, un strigat extraordinar de ajutor a venit din partea directorilor generali, care au avertizat ca economia franceza a deviat periculos de mult de la traseu.

Intr-un interviu acordat revistei l'Express, directorul general al grupului de servicii financiare Axa, Henri de Castries, a avertizat ca Franta pierde rapid teren, nu doar in raport cu Germania, dar si fata de majoritatea vecinilor europeni.

"Exista un risc major ca in 2013 si 2014 ca Franta sa ramana in urma unor tari ca Spania, Italia si Marea Britanie", a spus Castries.

"Avem nevoie de un tratament soc"

Un raport realizat de un veteran al lumii corporatiste, Louis Gallois, la comanda Guvernului, publicat la inceputul acestei luni, cere "un tratament soc" pentru refacerea competitivitatii franceze.

La sfarsitul lunii octombrie, 98 de directori generali au publicat o scrisoare deschisa adresata lui Hollande in care avertizeaza ca nivelul cheltuielilor publice, de 56% din PIB, este cel mai ridicat din Europa si "nu mai este suportabil".

Scrisoarea a fost semnata practic de directorii generali ai tuturor marilor companii franceze, cu putine exceptii, intre care Electricite de France, la care statul detine participatie de control.

Avertismentul este neobisnuit pentru mediul corporatist francez, care a avut tendinta de a face lobby in spatele scenei si sa evite criticile publice la adresa guvernului. Faptul nu este suprinzator, avand in vedere ca directorii generali au fracventat in general aceleasi scoli ca politicienii de top ai tarii si deseori au lucrat la Guvern inainte de a intra in afaceri.

Citeste si:

De Castries a fost coleg de clasa cu Hollande la Ecole Nationale d'Administration, in timp ce Serge Weinberg, presedintele grupului farmaceutic Sanofi, semnatar al scrisorii, a lucrat cu ministrul de Externe socialist Laurent Fabius.

Ce vrea mediul de afaceri din Franta

Problemele reclamate de mediul de afaceri nu sunt noi. Taxele si contributiile sociale necesare pentru sustinerea cheltuielilor guvernamentale mari au erodat profitabilitatea companiilor.

De Castries a aratat in interviu ca, in medie, contributiile platite de compania sa pentru fiecare angajat sunt de peste doua ori mai mari decat salariile nete ale acestora.

Costurile pentru forta de munca din Franta sunt pe locul al doilea ca marime in Europa, dupa cele din Belgia, companiile fiind impovarate de o legislatie a muncii rigida si complicata.

Nu este astfel surprinzator ca marjele operationale ale companiilor franceze au scazut cu aproape 40% in ultimul deceniu, iar cele ale companiilor din Germania, unde au fost aplicate reforme pe piata muncii, au crescut in aceeasi masura.

Cifre seci: cum arata criza in Franta

Cu o Europa aflata in criza economica, francezii culeg cele mai amare rezultate. Companiile concediaza angajati, impingand somajul la peste 10%, cel mai ridicat nivel din ultimii 13 ani, aproape dublu fata de cel din Germania. Dupa trei trimestre de stagnare, economia Frantei pare ca se indreapta spre recesiune.

In acest timp, criza a obligat alte guverne europene, din Italia de exemplu, sa aplice reforme mult timp amanate. Asa cum se arata in raportul lui Gallois, Franta a devenit deconectata de la realitatile economice.

Gallois a facut 22 de recomandari, inclusiv reducerea taxelor pe forta de munca cu 30 miliarde de euro, relaxarea legislatiei muncii si ridicarea interdictiei aplicate exploatarii gazelor de sist.Guvernul lui Hollande nu a raspuns la majoritatea recomandarilor, dar a anuntat ca va introduce facilitati temporare pentru reducerea costului fortei de munca, care vor totaliza 20 de miliarde de euro in trei ani.

Sefii de companii nu au fost impresionati, afirmand ca solutiile temporare nu vor reduce, structural, costul fortei de munca.