Intr-o intalnire cu ministrul Finantelor, Pierre Moscovici, oamenii de afaceri francezi au acuzat guvernul ca impune taxe prea mari asupra companiilor si ca politicile economice merg "in zig-zag", transmite Bloomberg.

Moscovici a calificat atacul drept "neelegant" si "facil".

Liderii businessului francez i-au transmis lui Hollande ca trebuie sa renunte la schimbarile constante de reglementare si sa se concentreze pe reducerea cheltuielilor statului inainte de aparitia constrangerilor presupuse de urmatoarele alegeri.

"In Franta, problema reala este statul. Statul trebuie sa reduca cheltuielile publice si sa aduca afacerile in centrul preocuparilor francezilor. Ar trebui sa-si vada de treaba, nu sa ne spuna noua ce sa facem", a declarat directorul general al grupului petrolier Total, Christophe de Margerie.

Remarcile sefului Total, a treia mare companie petroliera din Europa, reflecta frustrarile mediului de afaceri francez, care trebuie sa faca fata celui de-al treilea an consecutiv de stagnare economica sau recesiune.

Hollande, sustinut de partidul Socialist, incearca sa gaseasca un echilibru intre necesitatile mediului de afaceri si masurile cerute de majoritatea parlamentara de stanga, care doreste incetinirea ritmului de reducere a deficitului bugetar pentru protejarea populatiei, in contextul unui somaj record.

Guvernul francez a introdus in ultimii 3 ani majorari de taxe cu un impact cumulat de aproximativ 70 miliarde euro, in timp ce cheltuielile de consum au stagnat, iar investitiile s-au prabusit.

Zeci de ani de masuri care au redus, treptat, numarul orelor de lucru si au limitat concedierile, marjele de profit ale companiilor au fost puternic erodate si au scazut anul trecut la cel mai redus nivel din 1985.

Profitul companiilor nefinanciare din Franta reprezinta mai putin de 15% din Produsul Intern Brut, fata de aproximativ 25% in Germania, potrivit datelor Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE).

Dupa putin peste un an de la investire, popularitatea lui Hollande s-a prabusit la minime record, cu 11 luni inaintea alegerilor pentru Parlamentul European (25 mai 2014). Liderii din mediul de afaceri considera ca guvernul ar trebui sa implementeze masuri care sa incurajeze sectorul privat inaintea campaniei electorale, care va descuraja decizii potential nepopulare.

Cheltuielile statului francez reprezinta 57% din PIB, a doua cea mai mare rata din randul statelor OCDE, dupa Danemarca.

Citeste si:

"Statul a devenit prea mare. Suntem pregatiti sa acceptam cu nu mai avem posibilitatea sa cumparam urmatoarele alegeri cu noi cheltuieli sociale?", a comentat si Augustin de Romanet, directorul general al companiei Aeroports de Paris, care opereaza aeroporturile din zona capitalei.

Pe langa opozitia Partidului Socialist, Hollande se confrunta si cu nemultumirea ministrilor din subordine in ceea ce priveste reducerea deficitului bugetar. Saptamana trecuta, presedintele a fost nevoit sa o concedieze pe Delphine Batho, ministrul energiei, care a criticat planurile privind reducerea cheltuielilor publice si a descris drept "prost" proiectul de buget pentru 2014.

Institutul national de statistica din Franta estimeaza ca investitiile efectuate de companiile nefinanciare vor scadrea cu 2,4% in acest an, declinul accelerand de la -1,9% in 2012, cel mai probabil din cauza temerilor privind posibilitatea unor noi cresteri de taxe.

Un raport prezentat in luna iunie de Ernst & Young, intitulat "Franta: Ultima strigare", noteaza ca firmele si companiile franceze se lupta cu cele mai mari salarii pe ora din zona euro, cu exceptia Belgiei si Luxemburgului.

Directorul de strategie al grupului EADS, proprietarul producatorului de aeronave Airbus, a recomandat guvernului sa creeze "un climat care sa incurajeze afacerile".

"In rest, lasati totul in sarcina noastra. Nu puneti obstacole in calea activitatilor companiilor, nu va bagati in operatiunile de zi cu zi", a afirmat Marwan Lahoud, reprezentantul EADS la intalnire.

Hollande s-a angajat in campania electorala sa intoarca trendul ascendent al somajului, promisiune tot mai dificil de respectat in contextul miilor de concedieri anuntate de companii precum PSA Peugeot Citroen, Alcatel-Lucent sau Sanofi.

Numarul somerilor din Franta se ridica la 3,26 milioane, cu o rata a somajului de 10,8%, maximul ultimilor 14 ani.

Hollande a adoptat unele masuri menite sa satisfaca necesitatile companiilor. In aprilie a fost adoptata o lege care inlesneste concedierile si flexibilizeaza reglementarile de pe piata fortei de munca. Anterior, in luna octombrie, la presiunea grupurilor de lobby, guvernul a limitat o crestere a taxei pe castigurile de capital realizate de antreprenori si a lansat un program de credite fiscale pentru companii in valoare de 10 miliarde euro.

Francois Hollande a afirmat in mai multe randuri ca va limita cheltuielile publice pentru a reduce deficitul bugetar, insa una dintre primele masuri adoptate dupa investire a fost reducerea varstei de pensionare de la 62 la 60 de ani, pentru angajatii care au inceput devreme activitatea in campul muncii. Masura influenteaza aproximativ 110.000 de persoane pe an si a fost finantata prin cresterea taxelor pe salarii cu 0,1 puncte procentuale.