Practic, la alegerile de duminica se contureaza doua mari blocuri: in plan proeuropean sunt PLDM - Partidul Liberal Democrat din Moldova (condus de Vladimir Filat si Iurie Leanca), PDM - Partidul Democrat (condus de Marian Lupu si Vladimir Plahotniuc) si PL - Partidul Liberal. De cealalta parte se afla fortele de stanga, respectiv comunistii de la PCRM - Partidul Comunist al lui Voronin, Partidul Patria al lui Renato Usatii si PSRM - Partidul Socialistilor din Republica Moldova, condus de Igor Dodon.

Republica Moldova, pe fast forward inainte sau regres spre Rusia

Ambele tabere au cate un personaj influent pe scena politica din Republica Moldova. Vladimir Plahotniuc, prim-vicepresedinte PDM, este unul dintre oamenii care domina scena de business si cea mediatica din Republica Moldova. Raportat la proportia pe piata media, ne putem imagina o combinatie intre Vantu, Ghita si Voiculescu.

Sunt trei partide care s-au desprins din partidul monolit al comunistilor din Republica Moldova, si anume PDM, Partidul Patria si PSRM. De altfel, Rusia joaca un rol deloc neglijabil in aceste alegeri, in conditiile in care fortele de la Moscova il spijina din umbra pe omul de afaceri Renato Usatii, care se afla in fruntea Partidului Patria, iar fatis sustinerea Rusiei merge catre PSRM-ul lui Igor Dodon. De altfel, cei doi comunica preponderent in limba rusa atat pe paginile de Facebook, cat si pe conturile de Twitter.

Dintre cele doua mari blocuri, nici unul nu ar reusi, potrivit sondajelor, sa castige o majoritate clara in Parlament. Coalitia europeana ar avea pana in 40% (PLDM + PDM + PL), iar pe talerul celalalt al balantei, comunistii impreuna cu partidul lui Usatii si cu socialistii ar avea tot sub 40%.

Alegerile din Republica Moldova sunt foarte importante nu doar pe plan national, dar si pentru stabilitatea din regiune, arata Ion Manole, directorul executiv al Asociatiei moldovene Promo-LEX. "In conditiile si din cauza evenimentelor din statul vecin Ucraina, alegerile din Moldova sunt extrem de importante pentru pacea si stabilitatea cel puțin a regiunii noastre", spune acesta.

Mai mult, alegerile din 30 noiembrie sunt diferite fata de cele ale ultimelor doua decenii, din perspectiva influentei asupra directiei pe care o va avea tara. "rezultatele alegerilor si modul in care acestea se vor desfasura vor determina viitorul Republicii Moldova pe termen lung si mediu, si nu doar pentru urmatorii 4 ani, cat dureaza mandatul viitorului Parlament. Din aceste considerente, alegerile din 30 noiembrie devin cele mai importante din ultimii 22 ani", completeaza Ion Manole.

Foto: Renato Usatii

Un mini-maidan la Chisinau?

Potrivit celui mai recent sondaj publicat de institutul de sondare national IMAS, pe locul I in optiunile alegatorilor este partidul comunistilor, cu 19,6% din optiuni, urmat de liberal-democrati - 17,2% si partidul democrat, cu 14,2%. Acestia sunt urmati de Partidul Patria - 8,7% si Partidul Liberal, cu 8,5%. Partidul lui Igor Dodon, cel socialist, are 5,3% - sub pragul electoral. Igor Dodon apare, in Chisinau, in bannere alaturi de presedintele rus Vladimir Putin. Liderul rus are privirea indreptata spre acesta, care sta alaturi de un alt personaj important al politicii de la Chisinau - Zinaida Greceanii, fost premier in partidul comunist in 2009.

Citeste si:

Foto: Igor Dodon

Partidul Patria a fost insa exlus din cursa, dupa ce au aparut dovezi ca acesta ar fi utilizat in aceasta campanie 8,1 milioane de lei moldovenesti (aproximativ 430.000 de euro) proveniti din strainatate. In cazul acesta, in care Renato Usatii este practic blocat in alegeri, atat el, cat si rusii, ar putea stimula un mini-maidan la Chisinau, potrivit unor surse apropiate scenei politice din Republica Moldova.

Ce vor moldovenii si ce cred romanii ca vor

Sondajul publicat de IMAS arata 44% din cetatenii Republicii Moldova sunt in favoarea apropierii de Europa, in timp ce 43% vor o apropiere de Rusia. Aproape jumatate dintre acestia, respectiv 47%, ar vota pentru aderarea la Uniunea Vamala formata din Rusia-Belarus-Kazahstan, iar 35% ar vota impotriva. Cu privire la parcursul european, intr-un referendum national, 51% s-ar declara in favoarea integrarii, iar 36% sunt impotriva aderarii la UE.

Cifrele arata ca romanii isi doresc unirea poate mai mult decat si-o doresc moldovenii. In Republica Moldova, ideea de uniunea e vandabila pentru un procent mic din populatie, in conditiile in care, la nivel national, 25-30% din populatie e rusofona, iar in Chisinau procentul ajunge la 50%. De asemenea, in cadrul acestor alegeri vor vota si locuitorii din Transnistria, de unde ar putea veni circa 200.000 de voturi.

Context: structura actuala a Parlamentului

Ultimul scrutin pentru Parlament a avut loc pe 28 noiembrie 2010, in urma caruia s-au constituit patru factiuni parlamentare: Partidul Comunistilor (PCRM) cu 34 de deputati, Partidul Liberal Democrat (PLDM) cu 31de deputati, Partidul Democrat (PDM) cu 15 deputati si Partidul Liberal Reformator, cu 11 deputati.

Alegerile parlamentare din Republica Moldova se vor desfasura pe 30 noiembrie, cand circa 20 de partide concureaza pentru cele 101 locuri din Parlamentul unicameral al Moldovei. Voturile se transforma in locuri in Parlament potrivit sistemului proportional, cu o singura circumscriptie electorala.

Pragul electoral pentru o formatiune politica este de 6%, un procent diferenta fata de Romania - 5%, in timp ce un bloc electoral format din doua partide are nevoie de 9% din voturi pentru a depasi pragul. Moldova este republica parlamentara, astfel ca alegerile sunt importante si pentru alegerea presedintelui, numit cu votul a trei cincimi din legislativ. Astfel, avand in vedere faptul ca mandatul presedintelui Nicolae Timofti expira in martie 2016, Parlamentul ales va avea sarcina numirii unui nou presedinte.

Sursa foto: Republica Moldova/ Shutterstock.