Presa germana a dezvaluit aceasta propunere, inclusa intr-un document de pozitie pregatit de catre Ministerul Finantelor de la Berlin. Ministrii Finantelor din zona euro si-au exprimat scepticismul cu privire la faptul ca Grecia va implementa reformele pe care le-a promis in schimbul unui nou plan de salvare, reinviind astfel temeri potrivit carora tara ar putea sa intre in faliment si sa iasa din zona euro, scrie Mediafax.

Parasirea blocului monedei europene comune de catre Grecia - cunoscuta si ca "Grexit" - a fost mult timp un subiect tabu, insa un ziar german a scris ca aceasta optiune a fost prezentata in mod oficial de catre ministrul german de Externe Wolfgang Schaeuble. Ministrul german a transmis acest document de pozitie si altor state din zona euro care considera planul de reforme al Greciei inadecvat si afirma ca singura optiune a Atenei este sa-si imbinatateasca propunerile sau sa iasa din zona euro pentru o perioada de cel putin cinci ani, scrie ziarul Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) in editia care urmeaza sa apara duminica.

Germania este sceptica in privinta faptului ca o in Grecia poate avea loc o "schimbare culturala" din nevoia unei reforme ample, a declarat un oficial UE sub protectia anonimatului. Peste zece state din zona euro se afla printre sceptici, in timp ce Franta si alte cateva state sustin Grecia, a spus sursa citata. Din zona monedei unice fac parte, in total, 19 state.

"Dispute foarte puternice" au loc in spatele usilor inchise, intre membrii Eurogrupului, a declarat oficialul. Reuniunea de criza, de la care se asteapta orientari pentru zona euro si summitul de urgenta al liderilor UE de duminica, urma sa se prelungeasca pana noaptea tarziu.
Documentul lui Schaeuble nu a fost discutat sambata dupa-amiaza, a precizat diplomatul. Cei 19 ministri lucreaza sub presiune pentru a livra un "progres" in criza greaca, care a lasat Atena fara ajutor international si clatinandu-se la marginea prapastiei falimentului.

Insa ea poate redobandi accesul la fondul de salvare al zonei euro doar dupa ce ajunge la un acord asupra reformelor economice cu creditorii. Increderea intre cele doua parti a fost erodata grav in cursul celor cinci luni de negocieri tensionate asupra unui nou program de salvare. Multi ministri au declarat ca nu mai pot crede Grecia pe cuvant ca va implementa reforme economice.

Ministrul austriac al Finantelor Hans Joerg Schelling a preconizat ca "cea mai mare bucata" din negocierile de sambata urmau sa vizeze garantiile pe care Atena le va furniza cu privire la implementarea reformelor, subliniind ca Guvernele elene anterioare au esuat sa se ridice la nivelul promisiunilor. "Timp de cinci ani, am avut de-a face cu asemenea liste (de reforme) care ne-au fost transmise, insa implementarea masurilor nu a avut loc niciodata", a declarat Schelling.

"Numeroase Guverne, inclusiv al meu, sunt profund ingrijorate cu privire la angajamentul Guvernului grec", a declarat secretarul de stat olandez Eric Wiebes, notand ca reformele propuse de aceasta data sunt exact cele respinse prin referendumul din Grecia cu mai putin de o saptamana in urma. O serie de ministri au declarat ca o actiune legislativa rapida a Parlamentului grec care sa inceapa sa implementeze reformele promise ar putea sa fie o cale de castigare a acestei increderi.

Citeste si:

"Majoritatea parlamentara a Guvernului se erodeaza, in prezent, la Atena, iar ei ar putea sa nu mai aiba capacitatea sa implementeze, in timp, masurile cu care au fost de acord", a avertizat ministrul irlandez al Finantelor Michael Noonan. Altii au insistat asupra nevoii de mai multa "substanta" in planurile grecesti de reformare. Exista ingrijorari in legatura cu faptul ca Atena a lucrat la reforme in baza unor propuneri anterioare din negocieri, in contextul in care, intre timp, situatia s-a schimbat. "Propunerea inaintata este veche, ca o supa reincalzita, dar fara consistenta", a declarat ministrul leton al Finantelor Janis Reirs pentru postul national leton de radio.

"Pe hartie nu este suficient de bine", a declarat Jeroen Dijsselbloem, presedintele Eurogrupului. "Si chiar daca este bine pe hartie, tot mai avem o intrebare: chiar se va intampla?", a subliniat el. "Este necesar sa primim asigurari si nu este vorba doar de vorbe", a declarat ministrul maltez de Finante Edward Scicluna. "Scepticismul, ca sa zic asa, este sanatos. Exista unii foarte sceptici si altii mai putin sceptici", a continuat el.

Insa Grecia are nevoie disperata de acces la ajutor international. Potrivit unor estimari, ea are nevoie de 82 de miliarde de euro (91 de miliarde de dolari) in urmatorii trei ani, potrivit unor surse UE. In prezent este examinat un plan de salvare in valoare de 76 de miliarde de euro, care i-ar permite Greciei un excedent primar, a declarat sursa citata. Acesta ar fi cel de al treilea pachet oferit Greciei in decurs de cinci ani.

Starea de spirit pesimista a ministrilor care participau la reuniune constrasta puternic cu optimismul care a predominat inaintea negocierilor, dupa ce propunerile elene de reforma au obtinut sustinerea prudenta a creditorilor si aprobarrea Parlamentului grec. Intre propuneri se afla eliminarea scutirilor de TVA pentru insulele grecesti si cresterea TVA-ului pentru restaurante, alimente de baza, hoteluri si apa.

Grecia a promis, de asemenea, ca va elimina o "subventie de solidaritate" acordata pensionarilor mai rapid decat a propus initial si ca va introduce masuri in vederea pensionarii la varsta de 67 de ani. Propunerile sunt mai apropiate de cererile creditorilor decat anterior, insa exista in continuare dezacorduri, in special cu privire la reducerea datoriei si la rolul pe care sa-l joace Fondul Monetar International in cadrul noului plan de salvare de la faliment.

Sursa foto: Puzzle euro/ Shutterstock.com