In pofida gravitatii crizei bancare si a creditelor din Statele Unite si din Europa, analistii au mizat de obicei pe faptul ca datoria redusa din sectorul privat si dinamica de crestere economica din tarile emergente sunt factori ce le permit acestor state sa depaseasca momentele cele mai grele ale crizei.

Pe masura ce aversiunea fata de risc a investitorilor occidentali a crescut, acestia au avut tendinta sa isi repatrieze capitalul. Iesirile masive de capital au impus astfel multor tari care depind de finantare externa sa isi echilibreze conturile nationale.

Masura in care acest capital cu mare mobilitate pleaca din anumite tari - sau se roteste, pur si simplu, intre clase de active sau regiuni diferite in timpul crizei temporare din sistemul bancar occidental - este elementul central al estimarilor viitoare, informeaza NewsIn, citand Reuters.

"Islanda este probabil tara care a fost afectata cel mai grav", a comentat Edward Parker, seful departamentului de ratinguri suverane pentru Europa de Est de la agentia Fitch.

"Pentru tarile cu un deficit mare de cont curent va fi insa mult mai greu sa gaseasca finantare, mai ales in sectorul financiar, pe un fond de criza mondiala a creditelor", a precizat analistul de la Fitch.

Cu un sector bancar foarte indatorat, Islanda este mult mai expusa decat alte tari la criza internationala a creditelor ce a izbucnit dupa problemele de pe piata ipotecara din SUA si a inregistrat o depreciere cu 20% a monedei sale nationale in martie.

Banca centrala a Islandei a majorat dobanda de politica monetara pana la un nivel record de 15%, ca sa apere moneda nationala, chiar daca entitati precum agentia de evaluare financiara Fitch au avertizat ca astfel de masuri risca sa impinga tara in recesiune.

Citeste si:

Cu toate acestea, analistii spun ca Islanda - tara fruntasa dupa indicatorii ONU de dezvoltare umana ce masoara calitatea vietii celor 300.000 de locuitori ai insulei - are inca o economie solida si ar putea recupera in timp.

Aceasta nu ii opreste, insa, pe investitori sa fie ingrijorati pentru alte tari cu un deficit de cont curent asemanator cu al Islandei. Deficitul balantei de plati al Islandei a ajuns anul trecut la 16% din produsul intern brut (PIB).

"Nu vedem vreun risc de contagiune care sa se extinda dinspre Islanda", a spus seful departamentului de cercetare pentru piete emergente de la Commerzbank, Michael Gaske.

"Chestiunea este, insa, una de incredere. Un deficit de cont curent nu este o problema atata timp cat poate fi acoperit. Este insa evident ca, intr-o situatie de panica, oamenii sunt atenti la cifrele mari", a mai comentat Gaske.

Statisticile pentru deficitul de cont curent au inceput sa fie incomode pentru pietele din Romania, tarile baltice, Turcia, Bulgaria, Georgia si Africa de Sud. Deficitele de cont curent ale acestor state sunt cuprinse intre 7% si 25% din PIB.

Deficitul de cont curent al Romaniei a sporit anul trecut cu 66,1% fata de 2006 pana la 16,87 miliarde euro, echivalent cu 13,9% din PIB, alimentat de adancirea dezechilibrului comercial in primul an al tarii in Uniunea Europeana, potrivit datelor publicate de banca centrala.

La inceputul acestui an, agentia de evaluare financiara Fitch a revizuit in scadere - de la 'stabila' la 'negativa' - perspectiva ratingurilor Romaniei pentru credite pe termen lung in lei si in valuta, tocmai ca urmare a adancirii deficitului de cont curent pana la niveluri considerate periculoase.