Piața gazelor naturale din Europa dă semne de rău augur, care ar putea indica o revenire la situația de criză din 2021-2022.

Dacă în anii trecuți prețul gazelor urcase din cauza Rusiei, acum problemele au cauze mai degrabă minore: închiderea unui perimetru de exploatare din Țările de Jos, combinată cu o reducere a livrărilor din Norvegia, ca urmare a unor probleme tehnice. Însă chiar și astfel de incidente minore au dus la o volatilitate a prețurilor similară cu cea de la vârful crizei energiei, scrie Bloomberg.

Prețul de referință TTF, care la 1 iunie era la 22 de euro/MWh, s-a dublat în ultimele zile, ajungând chiar aproape de 50 euro/MWh pe 15 iunie, potrivit datelor consultate de wall-street.ro. Situația este cu atât mai alarmantă cu cât suntem într-o perioadă a anului când cererea de gaze nu este mare.

Nivelul TTF este totuși departe de maximele atinse anul trecut (340 de euro/MWh) și poate avea și implicații pozitive: traderii sunt motivați să vândă LNG în Europa și nu în Asia, unde, de obicei, prețul e mai bun. În plus, depozitele de gaze ale statelor UE sunt la un nivel foarte bun: 73% grad de umplere, față de 52% acum un an și 43% acum doi ani – ceea ce reduce presiunea pe cerere.

De ce este important pentru România

Țara noastră depinde de importurile de gaze, deci o creștere a prețului TTF este relevantă și pentru noi. În plus, în actualul model de piață, prețul gazelor îl trage în sus și pe cel al energiei. În ce privește înmagazinarea în depozitele de gaze, suntem sub media europeană, la 63%.

Pe de altă parte, în ultimele zile România a avut chiar un excedent de gaze și a exportat.

Însă sectorul economic cel mai afectat de această volatilitate va fi industria grea – atât în Europa, cât și la noi. Sectoare dependente de prețul gazelor, cum ar fi industria îngrășămintelor sau cea metalurgică, nu vor reporni producția, așa cum se spera. Or deja statisticile arată un declin clar al producției industriale a României.

Recent, fostul ministru al Energiei Virgil Popescu se declara ”dezamăgit” de Azomureș pentru că nu reia producția de îngrășăminte, deși prețurile gazelor sunt mici. Pare însă că decizia conducerii combinatului de a mai aștepta a fost mai înțeleaptă. Fostul CEO al companiei estima că, pentru a nu funcționa în pierdere Azomureș ar trebui să cumpere gaze la un preț sub 90 euro/MWh. Cum compania folosea în principal gaze de import, până în 2021 le achiziționa la prețuri chiar și sub 20 euro//MWh.

Nici pentru consumatorii casnici din România această volatilitate nu e un semn bun și indică faptul că nu vom ajunge prea repede la prețuri sub cele plafonate. O ieftinire a gazelor la acest nivel ar reduce presiunea pusă atât pe furnizori, cât și pe statul român, care trebuie să achite diferența între prețul plafonat și cel real. Momentan, însă, un singur furnizor, Nova Power & Gas, oferă un preț sub cel plafonat - circa 36 euro/MWh, iar cu toate adaosurile, peste 48 euro/MWh. Comparând cu actualele prețuri TTF, nici acest nivel nu pare însă sustenabil.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Radu Pircă
Radu Pircă a lucrat în presa scrisă, online, TV și radio la ProTV, Cotidianul, stirileprotv.ro, ProFM, Jurnalul și Cultura, printre altele. A ținut seminarii de istoria gândirii politice și istorie politică și a publicat articole de istorie în România și Franța. Este absolvent de Științe Politice, în cadrul SNSPA.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri