Guvernul a aprobat un memorandum pentru fuziunea ELCEN-Termoenergetica, care ar putea simplifica unele dintre problemele încălzirii centralizate din Capitală. Rămân însă destule semne de întrebare în jurul acestei ”Mari Uniri” a termoficării, care nu e deloc ușor de făcut.
Guvernul României a aprobat Memorandumul pentru fuziunea ELCEN-Termoenergetica, un prim pas pentru ca încălzirea în sistem centralizat din Capitală chiar să fie centralizată. Nu e însă suficient: Ministerul Dezvoltării și Lucrărilor Publice trebuie să analizeze și promoveze eventualele modificări legislative necesare. Iar Ministerul Energiei trebuie să se adreseze Primăriei Generale, pentru a obține punctul de vedere al administrației locale privitor la fuziune – ceea ce este destul de delicat, dat fiind că ministrul Burduja și Nicușor Dan sunt rivali la viitoarele alegeri locale. Abia după acești pași ELCEN și Termoenergetica vor putea începe demersurile legale necesare. Iar fuziunea efectivă s-ar putea face în 2025.
Cine e de vină când nu avem apă caldă: ELCEN sau Termoenergetica?
De ce este necesară această ”Mare Unire” a termoficării din București? ”Astăzi, dacă cineva reclamă că nu are căldură și apă caldă este trimis de la Termoenergetica la ELCEN și de la Primăria Generală la Ministerul Energiei”, spune Sebastian Burduja. Deși declarația presupune o critică la adresa lui Nicușor Dan, ministrul rezumă bine situația, care afectează între 1,17 și 1,5 milioane de bucureșteni (insituțiile centrale și cele locale au evaluări diferite) și peste 5.000 de instituții și firme.
Citeste si:
Practic, ELCEN produce apa caldă de la robinet și din calorifere, dar Termoenergetica o furnizează prin rețeaua de termoficare. Cine e însă de vină dacă nu avem apă caldă? S-a stricat unul dintre cele 4 CET-uri (care sunt ale ELCEN) sau o țeavă (care ține de Termoenergetica)?
Mai mult, din cauză că termoficarea e împărțită în 2 companii, una dintre ele acumulează datorii la cealaltă și practic se trimit reciproc în insolvență. De altfel, și memorandumul recunoaște existența unor datorii uriașe ale Termoenergetica la ELCEN: peste 800 de milioane de lei, practic din facturi de furnizare a energie termice neplătite. Fuziunea celor două companii este condiționată de plata acestei sume, care trebuie făcută practic din bugetul Primăriei Capitalei.
De ce sunt separate țevile de centrale în București
Cum s-a ajuns aici? Dacă înainte de 1989 sistemul de termoficare al Capitalei, pe atunci unul dintre cele mai mari din lume, era complet centralizat, ulterior el a fost rupt în două. ELCEN, care produce efectiv energia termică (și electrică), a rămas la Guvern, iar acum ține de Ministerul Energiei, care are 97% din acțiuni. RADET, care opera rețeaua prin care se distribuie agentul termic, a trecut la Consiliul General al Municipiului București. De-a lungul timpului, RADET a fost mai mereu cu un picior în groapă din cauza facturilor neplătite la ELCEN. Acum un deceniu, acestea au depășit 3 miliarde de lei, astfel că ambele companii au intrat în insolvență.
Citeste si:
O soluție propusă pentru această criză, care risca să lase bucureștenii fără căldură și apă caldă, a fost fuziunea acestor companii. Însă planul primarului de atunci, Gabriela Firea, a eșuat atât din cauza ministrului Energiei (Virgil Popescu) cât și a lui Nicușor Dan, care a obținut în instanță declararea ca ilegale a companiilor municipale. În cele din urmă a fost creată Termoenergetica, tot a Primăriei Capitalei, companie care a înlocuit RADET, intrat în faliment.
Datoriile, care ajunseseră la 3,6 miliarde de lei între timp, au fost îngropate odată cu RADET. Dar problema nu a fost rezolvată, ci doar s-a dat un ”reset”. Termoenergetica acumulează din nou datorii la ELCEN și între cele două companii este un fel de război rece, mai ales că acum Sebastian Burduja și Nicușor Dan sunt rivali la primăria Capitalei. În plus, ELCEN încă mai speră că municipalitatea va achita miliardele datorate de RADET.
Citeste si:
Active vechi de peste jumătate de secol
De asemenea, atât ELCEN cât și Termoenergetica au active extrem de vechi. Pe de o parte, faimoasele conducte din București, unele vechi și de peste jumătate de secol, care sunt înlocuite treptat. În total, în București sunt în jur de 850 de kilometri de rețea primară de termoficare (adică rețeaua dintre CET-uri și punctele termice), iar Nicușor Dan speră ca, până la sfârșitul mandatului său, să fie înlocuiți măcar 200 de kilometri. Problema acestor conducte a fost neglijată în ultimele două decenii, astfel că s-a ajuns în situația actuală când, pe lângă avarii, primăria mai are și problema pierderilor uriașe din rețea. În 2020 și 2021, acestea au atins 37%, în 2022 au scăzut la 34%, iar în 2023 pierderile ar putea să fie sub 30%. Practic, s-a ajuns să se piardă în jur 2.500 de tone de apă pe oră. Pe lângă aceasta mai există și rețeaua secundară, totalizând 2.763 de kilometri. Peste 45% din aceste conducte sunt mai vechi de un sfert de veac.
Citeste si:
Pe de altă parte, CET-urile produc energie termică și electrică cu costuri mari, deoarece, cu excepția CET Vest, folosesc o tehnologie învechită – în unele cazuri, tot de acum jumătate de secol. Iar aceste costuri vor crește și mai mult atunci când ELCEN va trebui să achiziționeze certificate de carbon, dat fiind că nu e ”verde”, ci folosește gaze naturale.
ELCEN ar trebui să modernizeze măcar 2 CET-uri, printre care CET Sud, care este cea mai mare instalație de acest tip din Europa (deservește în jur de un sfert de milion de bucureșteni). Dar compania așteaptă bani din Fondul pentru Modernizare și nu va putea primi niciun ajutor dacă intră iar în insolvență. De asemenea, un astfel de ajutor de stat ar trebui să fie aprobat și de Comisia Europeană, fiindcă doar pentru CET Sud, unde încă sunt cazane fabricate în Uniunea Sovietică, modernizarea ar putea ajunge la jumătate de miliard de euro.
Citeste si:
Este plauzibilă fuziunea ELCEN-Termoenergetica?
Dacă fuziunea ELCEN-Termoenergetica se va realiza – ceea ce nu e deloc sigur, dat fiind eșecul din trecut – noua companie ar urma să aibă Ministerul Energiei ca acționar majoritar. Primăria ar putea însă veni cu aport de capital. De asemenea, Primăria va continua să acopere pierderile din rețea, deoarece Municipiul București va deține, în continuare, în proprietate publică, rețelele de termoficare, conform prevederilor Codului Administrativ. Or aceste pierderi sunt de ordinul sutelor de milioane de lei (se estimează 420 de milioane pentru ultimii doi ani).
Altfel spus, municipalitatea este marele pierzător din această fuziune și e puțin plauzibil ca Nicușor Dan să o accepte. După alegeri, lucrurile s-ar putea însă schimba, dacă primarul va avea aceeași apartenență politică cu ministrul Energiei. Dar, chiar dacă fuziunea ELCEN-Termoenergetica se realizează, dată fiind problema activelor învechite, nu există nicio garanție că noua companie nu va genera noi pierderi și că nu se va ajunge la o nouă insolvență. Pentru bucureștenii racordați la sistemul centralizat, ”Marea Unire” a termoficării ar putea deci să nu aducă nicio îmbunătățire.
Citeste si:
Sursa foto: Facebook / C.M. Termoenergetica București
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
