ACER – echivalentul ANRE la nivelul UE, adică reglementatorul european – a prezentat un raport de evaluare în care analizează toate măsurile de urgență luate în statele Uniunii în contextul crizei energiei. Iar țara noastră apare în acest document mai degrabă ca un exemplu negativ de politici publice. În premieră în România, wall-street.ro vă prezintă concluziile raportului ACER, care confirmă analizele pe care le-am publicat de la începutul crizei energiei.
Implementarea unor măsuri de reglementare sau limitare a prețului final al energiei electrice, așa cum este plafonarea de la noi, ar putea avea consecințe negative în viitor, avertizează experții ACER (Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei). Deși astfel de măsuri erau necesare în criza energiei, caracterul lor nesustenabil și faptul că nu au fost țintite ”le ia consumatorilor finali orice motivație de a reduce cererea de energie tocmai într-o perioadă de penurie a resurselor energetice”.
Ordonanța care a stricat piața de energie în toamna lui 2022
Evaluarea ACER arată clar impactul reglementărilor asupra pieței de energie. De pildă, nivelul tranzacțiilor s-a prăbușit în România în toamna anului trecut, până când a fost modificată OUG 119/2022. Principala cauză ar fi prevederea privind taxarea cu 100% a profitului din exporturile de curent. ”Măsurile luate de România au creat o relativă incertitudine pe piață”, afirmă agenția europeană, care le dă ca exemplu al impactului negativ al măsurilor de urgență luate în timpul crizei energiei.
Citeste si:
În toamna trecută arătam că, din cauza Ordonanței 119, pe piața centralizată a contractelor bilaterale prin licitație extinsă au existat, de la 1 septembrie, peste 300 de cereri și doar 2 oferte de vânzare. Pe piața centralizată a contractelor bilaterale nu a existat nicio tranzacție de la 1 octombrie iar pe piața centralizată cu negociere dublă continuă s-au tranzacționat mai puțin 3.000 MWh în septembrie, la un preț foarte mare (peste 550 euro/MWh). Piaţa de energie electrică pentru clienţii finali mari nu a înregistrat nici ea niciun contract în luna septembrie. Practic, toate tranzacțiile se făceau pe PZU (piața pentru ziua următoare), la prețuri foarte mari.
Plafonarea duce la poluare
Experții europeni susțin că intervențiile pe piețele angro de energie pentru a reduce prețurile finale la consumatori pot duce la creșterea consumului și la o folosire mai intensă a combustibililor fosili. De asemenea, limitarea prețurilor și profiturilor descurajează investitorii în regenerabile dacă acestea nu sunt subvenționate de stat – și stimulează investițiile în producția de energie din combustibili fosili. Altfel spus, plafonarea duce la poluare.
Citeste si:
În plus, costul acestor politici a fost enorm. România este printre țările care a alocat cel mai mare procent din PIB măsurilor de sprijin pentru consumatorii casnici – puțin sub 3%. Decontul plafonării facturilor la energie electrică și gaze a depășit deja 17 miliarde de lei - iar statul are probleme în a găsi bani pentru a le achita în continuare furnizorilor sumele datorate.
Concluzia ACER este că politici precum plafonarea și intervenția în piețele de energie au avut cel mai prost impact posibil pentru reglarea cererii și ofertei și pentru eficiența energetică, dar și cele mai mari costuri. Mai ales că am fost campioni europeni la scumpirea energiei electrice și gazelor naturale în 2022.
Măsuri care s-au bătut cap în cap
”Astfel de măsuri de urgență și-au atins scopurile dar au contrazis obiectivele pe termen lung, precum tranziția energetică și integrarea pieței”, arată raportul. ”În plus, unele măsuri s-au bătut cap în cap. De pildă, protejarea tuturor consumatorilor de creșterea prețurilor a descurajat consumul eficient, ducând la creșterea cererii și punând în pericol siguranța aprovizionării. Măsurile care nu au fost țintite au dus la costuri mari, ce vor trebui recuperate în viitor”.
Citeste si:
Problema nu e însă doar a României, majoritatea țărilor au implementat politici care au avut și efecte negative. Însă, așa cum am scris încă de anul trecut, mixul de măsuri în domeniul energiei aplicat în România a fost unic în UE, și nu în sensul bun. Nu e tocmai uluitor dacă ne gândim că aceste măsuri au fost adoptate practic peste noapte, fără consultări reale cu actorii economici implicați, fără a trece prin Consiliul Economic și Social și fără a fi puse în transparență decizională.
Nu e de mirare că acum atât Comisia Europeană, cât și companiile din energie, cer abandonarea plafonării prețurilor finale la energie. Chiar dacă dinspre Guvern vin semnale timide în acest sens, nu există o strategie de ieșire din schema de plafonare. Este puțin probabil ca o asemenea decizie să fie luată înaintea unui an electoral, cu atât mai puțin în anul respectiv, chair dacă de la Bruxelles ni se sugerează să renunțăm cât mai repede la plafonare.
Citeste si:
Ce măsuri ar trebui să luăm în domeniul energiei
Ce ne recomandă experții ACER? În primul rând, ca măsurile de sprijin pentru consumatori să fie temporare și țintite, vizându-i pe cei vulnerabili. Și experții români spun că plafonarea ar fi trebuit să fie mai mult mai bine țintită și să vizeze consumatorii cu adevărat vulnerabili. La nivelul anului trecut, circa 5 milioane din totalul de 9 milioane de consumatori de la noi au avut un consum până în 100 kWh. Iar dintre aceștia, aproximativ jumătate au avut facturi la energie de 34-35 de lei, potrivit Danielei Dărăban, director executiv al Federației ACUE.
De asemenea, raportul ACER arată că economisirea energiei poate aduce beneficii pe termen scurt și lung. Doar că la noi aceasta a fost privită ca o întoarcere la penele de curent de pe vremea lui Ceaușescu. De asemenea, coordonarea cu alte state este esențială, deoarece politicile de acest tip sunt interdependente și implementarea lor într-o țară UE are efect și asupra celorlalte.
Citeste si:
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
