In acest context, impactul Noului Cod Civil asupra societatilor comerciale a fost oarecum neglijat. Probabil, o asemenea situatie a fost determinata de faptul ca, spre deosebire de vechiul cod civil sau de codul comercial, abrogate odata cu intrarea in vigoare a Noului Cod Civil, Legea nr. 31/1990 a societatilor comerciale a ramas in vigoare, iar putinele modificari ce i-au fost aduse au fost menite sa asigure o coerenta terminologica cu Noul Cod Civil si nu sa schimbe din temelii aceasta lege.

Totusi, Noul Cod Civil schimba optica asupra unor institutii din materia societatilor comerciale, iar, cel putin la prima vedere, efectele acestei schimbari ar trebui sa se dovedeasca benefice. In cele ce urmeaza vom incerca o scurta prezentare a ariilor in care, dupa parerea noastra, Noul Cod Civil influenteaza societatile comerciale.

Ca un comentariu prealabil, aparitia Noului Cod Civil a determinat disparitia Codului comercial si, la un nivel mai larg, al notiunii de "comerciant" si a celor conexe acesteia ("fapte de comert", "obligatii comerciale", etc.). Prin urmare, in mod natural, si denumirea de societati comerciale ar fi trebuit sa dispara. Desi din punct de vedere teoretic o asemenea abordare n-ar fi fost gresita, se pare ca legiuitorul a considerat aceasta un pas prea indraznet, care ar fi "tulburat apele" mai mult decat era necesar. Poate si notiunile alternative (precum "societati lucrative" sau "societati profesionale") ar fi ridicat semnele lor de intrebare. Cert este ca, in opinia noastra, suntem in prezenta unei alegeri corecte a legiuitorului, chiar daca, din punct de vedere teoretic, argumentele contrare ce se pot imagina nu sunt chiar firave.

Un prim punct in care Noul Cod Civil aduce o schimbare de viziune este ceea ce in literatura juridica se numeste "principiul specialitatii capacitatii de folosinta al persoanei juridice". Pe scurt, potrivit reglementarilor anterioare, o persoana juridica (inclusiv o societate comerciala), putea avea numai acele drepturi si obligatii care se aflau in legatura cu scopul sau. Aceasta cerinta a ridicat intotdeauna probleme in materia societatilor comerciale si, desi in ultima vreme tendinta era de relaxare a abordarii, niciodata abordarile rigide nu puteau fi ignorate. In acest context, abordare rigida insemna ca, daca o operatiune, chiar ocazionala, a unei societati comerciale depasea obiectul sau de activitate, atunci operatiunea respectiva era considerata nula. Pe aceeasi linie de gandire puteau interveni si anumite sanctiuni aplicate de organele fiscale, precum amenda sau chiar confiscarea veniturilor obtinute din operatiunea respectiva. Noul Cod Civil inlatura principiul enuntat mai sus, aratand ca persoanele juridice pot avea orice drepturi si obligatii, mai putin cele aferente strict persoanelor fizice. Prin urmare, Noul Cod Civil "relaxeaza" total abordarea si protejeaza societatile comerciale de efecte nedorite ale operatiunilor sale ocazionale.

Abordarea relaxata in privinta operatiunilor societatilor comerciale va trebui, totusi, privita cu atentie. Pe de o parte, a fost intotdeauna o problema teoretica daca societatile comerciale, pe langa sponsorizarile permise in mod expres de lege, pot face si donatii. Reticenta de a da un raspuns pozitiv ar putea sa se mentina si in contextul noii reglementari pentru ca, nu-i asa, societatile comerciale sunt subsumate unui scop economic, de a obtine profit. Pe de alta parte, lipsa de limitare in privinta operatiunilor societatii nu trebuie sa se confunde cu o lipsa a interesului societatii in ce priveste respectivele operatiuni. Prin urmare, operatiunile unei societati comerciale, chiar si ocazionale, va trebui sa fie in continuare subsumate nevoii ca ele sa fie in interesul acesteia.

Un al doilea punct in care Noul Cod Civil va avea un impact semnificativ este in disputele dintre actionarii unei societati comerciale (in general intre minoritari si majoritari). Teoria juridica arata ca un act care incalca o dispozitie legala este nul, iar in functie de tipul dispozitiei incalcate (respectiv daca apara un interes public sau unul privat), nulitatea actului respectiv va fi considerata ca absoluta sau relativa. O astfel de calificare a tipului de nulitate are consecinte importante, cu privire, de exemplu la persoanele indreptatite sa invoce o asemenea nulitate (in cazul nulitatii absolute sfera fiind mult mai larga) sau la termenul in care nulitatea se poate invoca (in cazul nulitatii absolute neexistand o limitare in timp).

Citeste si:

Si in cazul societatilor comerciale aceasta situatie a avut, in lipsa unor prevederi legale clare, efecte importante. De-a lungul timpului, invocarea nulitatii absolute a hotararilor adunarilor generale ale actionarilor, pentru diferite motive, a fost una dintre armele aflate la dispozitia actionarilor minoritari sau, dintr-o alta perspectiva, o amenintare palpabila la adresa actionarilor majoritari. In acelasi timp, chiar si deciziile instantelor de judecata au sprijinit in mod larg teza ca incalcarile dispozitiilor legale in materie de societati comerciale sunt lovite de nulitate absoluta.

Noul Cod Civil pare, insa, sa inlature o asemenea realitate. Printr-o dispozitie expresa, se arata ca orice incalcare a unei dispozitii legale va atrage nulitatea relativa, cu exceptia situatiei in care insasi dispozitia legala respectiva impune nulitatea absoluta. Este vorba de o prezumtie de nulitate relativa. Efectul acesteia este important in materie de societati comerciale, intrucat normele Legii nr. 31/1990 nu contin, decat cu putine exceptii, o sanctiune pentru incalcarea lor. Prin urmare, in baza respectivei prezumtii, incalcarea normelor din Legea nr. 31/1990 nu va mai atrage decat nulitatea relativa.

Actionarii minoritari pierd astfel o arma puternica in lupta lor cu actionarii majoritari. Totusi, situatia nu trebuie interpretata in sens dramatic. Practic, actionarii minoritari nu pierd si liberul drept de acces la justitie, acesta trebuind doar exercitat in cadrul constrangerilor nulitatii relative (intr-un timp limitat, in principal). Pierderea actionarilor minoritari este, de fapt, pierderea unui mijloc de presiune mai eficient asupra actionarilor minoritari. Nu in cele din urma, solutia Noului Cod Civil aduce mai multa siguranta in circuitul "comercial", prin limitarea termenului in care actionarii minoritari pot actiona in justitie, nelasand societatea expusa la lipsa unui termen in acest sens, ca pana in prezent.

Ca un ultim punct, ar trebui mentionat ca Noul Cod Civil include si o serie de alte dispozitii care, la prima vedere, ar putea fi considerate incidente si societatilor comerciale (precum cele referitoare la administrarea bunurilor altuia sau la contractul de societate) si care, pe alocuri, ar putea cauza unele dificultati de interpretare, daca nu si unele probleme practice. Totusi, examinarea respectivelor dispozitii nu releva, credem noi, motive de ingrijorare: Legea nr. 31/1990 a societatilor comerciale ar trebui sa se aplice in continuare, ca lege speciala fata de Noul Cod Civil, astfel incat, in final, dispozitiile "dificile" mai sus mentionate nu intervin in materia societatilor comerciale.
In concluzie, se poate spune ca Noul Cod Civil aduce cateva modificari bine-venite in materie de societati comerciale, fara insa a modifica in sens negativ modul de operare al acestora.

Catalin Oroviceanu este avocat senior in cadrul casei de avocatura Clifford Chance Badea.

Clifford Chance este prezenta in Romania din 2006, cand s-a asociat cu firma de avocatura Badea si Asociatii, infiintata de Daniel Badea si Nadia Badea in 2002.