Ultimul termen al procesului a avut loc la 19 decembrie 2014, cand Completul de cinci judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) a ascultat pledoariile finale si ultimul cuvant al inculpatilor, stabilind totodata sa dea decizia finala in 5 ianuarie. La data stabilita, judecatorii au amanat pana la 21 ianuarie pronuntarea deciziei definitive, noteaza Mediafax.

Avocatii inculpatilor din dosar au cerut, in principal, achitarea clientilor lor sau, in subsidiar, pedepse blande, si au acreditat ideea ca documentele despre care DIICOT sustine ca reprezentau secrete de stat sau de alta natura ar fi fost in realitatea documente cu statut normal, a caror furnizare nu atragea astfel de acuzatii. Aparatorii inculpatilor au mai aratat ca multe dintre infractiunile de care sunt acuzati clientii lor nu se probeaza cu nicio dovada adusa de DIICOT, astfel ca se impune achitarea lor.

Codrut Seres si Zsolt Nagy

Fostul ministru al Economiei Codrut Seres le-a aratat judecatorilor, in ultimul cuvant, ca in dosar nu exista "niciun prejudiciu, nicio vatamare, nici macar documente secret". "Aveti doar acuzatii «umflate» prin mijloace specifice ale Ministerului Public, prin furnizarea pe surse a unor informatii din ancheta", a mai declarat Seres, care a aratat ca DIICOT nu detine nicio proba concreta care sa dovedeasca intalnirile sale cu Stamen Stanchev, iar martorii adusi sa relateze despre aceste aspecte nu au confirmat astfel de intalniri si nici ca ar fi facut vreun demers pentru a-i transmite consultantului strain documente prin terte persoane.

La randul sau, fostul ministru al Telecomunicatiilor, Zsolt Nagy, le-a declarat judecatorilor ca viata sa a fost schimbata in cei opt ani de proces. El a sustinut ca nu a aderat sau sprijinit vreun grup infractional despre care sa aiba cunostinta. Nagy le-a mai spus judecatorilor ca privatizarile nu au folosit documente clasificate si ca acuzatiile la adresa sa sunt formulate pe baza convorbirilor dintre terte persoane.

In 17 decembrie, procurorul DIICOT a cerut pedepse cu executare pentru toti inculpatii din dosarul privatizarilor strategice, orientate spre maximum special prevazut de lege, si sporuri de pedeapsa pentru Mihai Radu Donciu si Dorinel Mihai Mucea, aratand ca unele dintre infractiuni au fost comise de catre acestia in forma continuata.

In 8 decembrie, instanta suprema a amanat pentru 17 decembrie judecarea dosarului privatizarilor strategice, din cauza ca Gabor Kerekes, arestat in Germania in vederea extradarii, nu a fost adus inca adus in tara si nu a fost indeplinita procedura de citare in cazul acestuia. Kerekes a fost reprezentat de un avocat la acest proces, iar decizia in cazul lui se va lua in lipsa acestuia.

La fondul dosarului, fostul ministru al Economiei Codrut Seres a fost condamnat, in 3 decembrie 2013, de instanta suprema, la sase ani de inchisoare cu executare, pentru tradare prin transmitere de secrete. Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, a primit o pedeapsa de cinci ani de inchisoare cu executare, pentru aderare la un grup infractional.

Bulgarul Stamen Stanchev, acuzat de spionaj

Consultantul international Vadim Benyatov a fost condamnat la zece ani de inchisoare cu executare, pentru spionaj. Stamen Stanchev a primit cea mai mare pedeapsa din dosar, respectiv 11 ani de inchisoare pentru spionaj, precum si patru ani si zece luni pentru initierea si sprijinirea unui grup infractional organizat. Daca pedeapsa ramane definitiva, Stanchev va sta in detentie 11 ani.

Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei in mandatul lui Nagy (cu responsabilitati pe linia privatizarii agentilor economici in subordinea ministrului), a primit o pedeapsa de sapte ani de inchisoare cu executare, pentru tradare prin transmitere de secrete. Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al sefului Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI), a fost condamnat la sase ani de inchisoare pentru tradare prin transmitere de secrete, din care i-au fost scazute doua luni, perioada arestului preventiv.

Instanta l-a mai condamnat pe cetateanul ceh Michal Susak la patru ani si zece luni de inchisoare pentru initierea unui grup infractional transnational si la zece ani de inchisoare pentru complicitate la spionaj, urmand sa execute pedeapsa cea mai grea. Mircea Calin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra la data faptelor, cetatean romano-englez, a primit o pedeapsa de patru ani si zece luni de inchisoare pentru initierea unui grup infractional transnational si noua ani si sase luni de inchisoare pentru complicitate la spionaj. Instanta a comasat pedepsele si a dispus ca Flore ca execute noua ani si sase luni de inchisoare.

Citeste si:

Gabor Kerekes a fost condamnat la cinci ani de inchisoare cu executare, pentru aderare si sprijinire a unui grup infractional transnational.
Tot cinci ani de inchisoare a primit si cetateanul turc Mustafa Oral, pentru initiere si sprijinire a unui grup infractional transnational. Decizia a fost contestata de inculpati si de procurorii DIICOT la Completul de cinci judecatori al instantei supreme, care va da o decizie definitiva in acest dosar.

Procesul "privatizarilor strategice" a inceput in 20 aprilie 2007 doar cu acuzatii Stamen Stanchev, Mihai Dorinel Mucea si Mihai Radu Donciu. Acestia au fost trimisi in judecata, in 18 aprilie 2007, sub acuzatiile de constituire a unui grup infractional organizat cu caracter transnational si spionaj, aderare si sprijinire a unui grup infractional organizat cu caracter transnational si tradare prin transmitere de secrete. In acelasi timp, s-a dispus judecarea separata a partii din dosar referitoare la Vadim Benyatov Don.

Vadim Benyatov Don a fost trimis in judecata in 13 septembrie 2007 de catre procurorii DIICOT, fiind acuzat ca ar fi luat masuri in vederea obtinerii de informatii secrete din domeniul energetic, al economiei nationale a Romaniei, informatii care ar fi fost de natura sa pericliteze securitatea statului. In 30 martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis in judecata si pe Codrut Seres, Zsolt Nagy, Gabor Kerekes, Mircea Calin Flore, Michal Susak si Mustafa Oral.

Potrivit procurorilor DIICOT, in perioada 30 mai 2005 - 21 noiembrie 2006, acestia au constituit sau aderat la un grup infractional organizat cu caracter transnational, din care au facut parte si Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea si Mihai Radu Donciu, in scopul comiterii unor infractiuni grave, pentru a obtine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

Cei sase trimisi in judecata in martie 2009 sunt acuzati de activitati ilicite cu caracter penal derulate in legatura cu privatizarea SC Electrica Muntenia Sud, vanzarea unui pachet de 8% din actiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA Bucuresti si SC Avioane SA Craiova, aflate in portofoliul MEC-OPSPI, consultanta in vederea privatizarii SN Radiocomunicatii, adjudecarea licitatiei pentru asigurarea consultantei in vederea restructurarii si privatizarii CN Posta Romana din portofoliul MCTI, selectarea prin licitatie a consultantului international pentru listarea la bursa a pachetului de 46% din actiunile detinute de statul roman la SC Romtelecom SA din portofoliul MCTI.

Ulterior, dosarele au fost comasate, cei zece inculpati fiind judecati, in aceeasi cauza, de magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie. La inceputul lunii decembrie 2006, Codrut Seres si-a dat demisia din functia de ministru. El fusese interceptat de Serviciul Roman de Informatii, in 2005, monitorizarile relevand raporturile directe dintre acesta si Stamen Stanchev, precum si aranjamentele de culise privind privatizarile unor firme din domeniul energetic, inclusiv promovarea proiectului de hotarare de Guvern privind vanzarea pachetului de opt la suta din actiunile Petrom.

Codrut Seres a mai fost condamnat, la 31 martie 2014, de instanta suprema, la patru ani de inchisoare cu executare pentru complicitate la abuz in serviciu, in dosarul "Hidroelectrica", decizia nefiind definitiva.