"Consiliul Superior al Magistraturii isi exprima ingrijorarea fata de recentele situatii aparute in Parlamentul Romaniei prin care a fost blocat sau ingreunat actul de justitie. Consiliul subliniaza ca toti cetatenii, indiferent de functia ocupata, sunt egali in fata legii si sustine ca principiul separatiei puterilor in stat trebuie respectat, in primul rand, de reprezentantii celor trei puteri, legislativa, executiva si judecatoreasca", a declarat vicepresedintele CSM, Bogdan Gabor, care a prezentat pozitia oficiala adoptata de plen in cazul unor cereri de la Parchet ajunse la Parlament pentru avizarea urmaririi penale, retinerii si arestarii unor parlamentari. CSM sustine ca imunitatea parlamentarilor si a membrilor sau fostilor membri ai Guvernului nu trebuie sa conduca la imposibilitatea desfasurarii procedurilor judiciare si a infaptuirii actului de justitie, acestea fiind de competenta exclusiva a organelor judiciare, relateaza Mediafax.

"Consiliul Superior al Magistraturii reaminteste opinia exprimata de Comisia de la Venetia, conform careia respectarea independentei autoritatilor judiciare este o conditie indispensabila pentru democratie stabila, bazata pe suprematia legii", a mai spus Bogdan Gabor. Parlamentarii au respins, de la inceputul acestui an, trei cereri privind ridicarea imunitatii unor parlamentari, fosti ministri. Senatul a respins, miercuri, cererea DNA de incuviintare a arestarii preventive pentru senatorul PSD Dan Sova, iar pe 12 februarie a respins solicitarea Parchetului General de incuviintare a inceperii urmaririi penale impotriva senatorului PNL Varujan Vosganian. Camera Deputatilor a respins, pe 11 martie, cererea de incuviintare a urmaririi penale in cazul deputatului UDMR Laszlo Borbely.

Sova, studiu de caz in Parlament

In cazul lui Sova, din cele 151 de vorturi exprimate, au fost inregistrate 79 de optiuni "pentru", 67 "contra", iar cinci voturi au fost anulate. Potrivit anuntului oficial facut in plen, in urma numaratorii voturilor, ca urmare a faptului ca nu a fost intrunit votul majoritatii senatorilor, Senatul nu a incuviintat arestarea preventiva a lui Dan Sova. Partidul National Liberal vrea sa atace la Curtea Constitutionala decizia Senatului de respingere a cererii DNA pentru incuviintarea arestarii preventive a lui Dan Sova. Liberalii cauta solutii juridice pentru contestarea acestui vot, intrucat nu respecta articolul din Constitutie care prevede ca decizia Camerei in cazul incuviintarii arestarii se face cu majoritatea celor prezenti in plen. APADOR-CH a cerut Avocatului Poporului sa sesizeze Curtea Constitutionala in privinta articolului 24 din Legea 96/2006 privind Statutul senatorilor si deputatilor, invocat de senatori pentru a justifica lipsa voturilor necesare pentru ridicarea imunitatii lui Dan Sova.

Conform articolului 24 din Statutul deputatilor si al senatorilor, in cazul unei cereri de retinere, arestare sau perchezitie a deputatului ori a senatorului, "Camera hotaraste asupra cererii cu votul secret al majoritatii membrilor sai". Aceast articol contrazice articolul 76 alineatele 1 si 2 din Constitutia Romaniei, care prevad ca "legile organice si hotararile privind regulamentele camerelor se adopta cu votul majoritatii membrilor fiecarei camere" si respectiv ca "legile ordinare si hotararile se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti din fiecare Camera", potrivit APADOR-CH. Presedintele Klaus Iohannis a afirmat, dupa ce Senatul a respins cererea DNA de arestare a lui Sova, ca nu poate trece cu vederea faptul ca Parlamentul a blocat iar o cerere a justitiei, aratand ca, intr-un stat de drept, nimeni nu este mai presus de lege, iar Parlamentul nu se poate erija in instanta.

Citeste si:

"In calitate de garant al respectarii Constitutiei si principiilor statului de drept, nu pot sa trec cu vederea faptul ca, astazi, Parlamentul a blocat din nou o cerere a justitiei. Intr-un stat de drept, nimeni nu este mai presus de lege. Calitatea de deputat, senator sau ministru nu ar trebui sa confere nimanui imunitate in fata justitiei. Parlamentul nu se poate erija in instanta. Justitia este singura in masura sa-si spuna cuvantul, pornind, desigur, de la prezumtia de nevinovatie. Numai un Parlament cu principii ferme in ceea ce priveste integritatea, capabil sa raspunda prompt si corect la cererile justitiei, poate recapata increderea cetatenilor", a scris Iohannis pe Facebook. Comisia Europeana asteapta o implementare consistenta si substantiala a recomandarilor din raportul privind Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV), raport care a notat ca deciziilor din Parlament la cererile justitiei par sa le lipseasca criteriile obiective, a transmis MEDIAFAX un oficial CE.

"Asteptam o implementare consistenta si substantiala a recomandarilor noastre (din cadrul MCV - n.r.). Raportul MCV din 2015 a notat faptul ca deciziilor din Parlament privind permisiunea ca procurorii sa-i trateze pe parlamentari ca pe oricare alti cetateni par a le lipsi criteriile obiective", a precizat pentru MEDIAFAX un oficial din cadrul Comisiei Europene, dupa ce Senatul a respins ridicarea imunitatii lui Dan Sova. In raportul MCV pentru Romania, publicat pe 28 ianuarie, se afirma ca "au existat sperante ca noul Statut al deputatilor si senatorilor, adoptat in iulie 2013, sa introduca o abordare mai sistematica si mai coerenta, in concordanta cu principiul egalitatii in fata legii. Cu toate acestea, anul 2014 a continuat sa fie caracterizat de intarzieri in ceea ce priveste admiterea si respingerea cererilor formulate de organele de urmarire penala in vederea ridicarii imunitatilor deputatilor si senatorilor".

Documentul noteaza faptul ca, in cursul anului trecut, procurorii DNA au cerut Parlamentului sa aprobe arestarea preventiva a opt deputati si a unui senator, care fusesera acuzati de infractiuni de coruptie. Dintre cele noua cereri, cinci au fost respinse: patru de catre Camera Deputatilor si una de catre Senat. Totodata, raportul CE arata ca, in 2014, au fost formulate 12 cereri de autorizare pentru cercetarea unui ministru si a 11 fosti ministri pentru infractiuni de coruptie. Camera Deputatilor a primit doua cereri, una fiind respinsa. "Rapoartele MCV au aratat, de asemenea, necesitatea ca aceste decizii sa fie motivate. Criteriile pe baza carora cererile sunt admise sau respinse sunt in continuare neclare si nu sunt comunicate organelor de urmarire penala", se mai arata in document.