Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) arata, intr-un comunicat de presa, ca procurorii si politistii de frontiera au facut sase perchezitii domiciliare si una la sediul unei societati comerciale, in Bucuresti si in localitatile limitrofe, intr-un dosar in care se fac cercetari pentru evaziune fiscala si spalare de bani, cu un prejudiciu adus bugetului de stat de peste 21 de milioane de lei.

Surse din randul anchetatorilor au precizat ca au fost facute perchezitii la locuinta lui Ion Obloja si la sediul UTI Grup din Aeroportul “Henri Coanda” Otopeni.

Evaziune la UTI: cum s-au construit "fabrici de facturi"

Evaziune la UTI: cum s-au construit "fabrici de facturi"

“In cauza exista suspiciunea rezonabila ca in perioada 2009-2011, suspectul O. I. a initiat un grup infractional, la care au aderat ulterior si alte persoane, prin care s-a urmarit desfasurarea unor activitati infractionale cu scopul de a eluda plata obligatiilor fiscale datorate bugetului consolidat al statului si a obtinerii unor venituri ilegale, sume de bani pe care le-a folosit in scop personal fara drept. S-a retinut ca suspectul a constituit grupul infractional impreuna cu tatal, fratele si sotia sa, persoane care detineau la acea data si calitatea de asociati si/sau administratori in mai multe societati comerciale ce aveau ca obiect de activitate prestari servicii”, potrivit comunicatului citat.

La finalul perchezitiilor, cinci persoane, pe numele carora au fost emise mandate de aducere, vor fi duse la audieri, la sediul DIICOT. Surse din randul anchetatorilor au declarat pentru News.ro ca printre acestia este si Ion Obloja.

La domiciliul lui Ion Obloja, procurorii au fost gasite 44.000 de euro, 10.120 de dolari, 5.480 de lire sterline si 2.000 de franci elvetieni, bani care au fost ridicati pentru cercetari.

De asemenea, anchetatorii au dispus sechestru asigurator pe mai multe bunuri mobile si imobile, potrivit DIICOT si Politiei de Frontiera.

Surse din cadrul anchetei au declarat ca urmeaza sa fie instituit sechestru asigurator in cazul a peste 50 de proprietati imobiliare, dar si pe autoturisme de lux, care ar fi fost obtinute prin inginerii financiare.

Potrivit anchetatorilor, grupul infractional a fost constituit in perioada 2009-2011, de vicepresedintele UTI, Ion Obloja, impreuna cu fratele sau Dorel Obloja si cu sotia sa Sorina Luminita Obloja, care erau asociati si administratori in mai multe firme cu obiect de activitate prestari servicii. Ulterior, la acest grup au aderat mai multe persoane, printre care contabili si administratori de firme care erau folosite pentru emiterea unor facturi fiscale false.

Prin aceste facturi fiscal erau atestate relatii comerciale fictive care sa justifice majorarea artificiala a cheltuielilor si implicit deducerea de TVA. Administratorii firmelor ajutat la retragerea unor sume importante de bani provenite din lichidarea unor societati aflate in insolventa ori a bunurilor acestora, societati ce se aflau in portofoliul firmelor de lichidare detinute de membrii grupului infractional organizat.

Citeste si:

Anchetatorii au date ca Ion Obloja, folosindu-se de cunostintele economice ale mai ultor angajati din grupul de firme UTI, a conceput un mecanism foarte elaborat in care fiecare membru al grupului avea atributii specific, actionand concertat si coordonat.

Membrii grupului cunosteau foarte bine practica organelor de control fiscal si stiau ca verificarile de natura financiar-fiscala in cazul societati comerciale controlate se extind doar la firmele de la care au fost inregistrate facturile de achizitie, fara a se continua aceste verificari pe lantul achizitiilor spre a se stabili realitatea acestora. In acest context, Ion Obloja a creat un sistem de firme care sa functioneze pe trei paliere, fapt ce a necesitat infiintarea si administrarea unor societati comerciale de tipul „fabrici de facturi”, sustin anchetatorii.

“Acest tip de societate comerciala este situata pe ultimul palier infractional si se caracterizeaza prin aceea ca nu isi declara toate veniturile ce provin in mod exclusiv din prestari de servicii si emit facturi fiscale catre firmele situate pe palierul doi infractional, facturile fiscale pe care, de asemenea, nu le inregistreaza in contabilitate”, potrivit surselor citate.

Aceste societati erau folosite o perioada, dupa care membrii grupului dispuneau cesionarea partilor sociale si apoi radierea. Inainte de radierea acestor societati, erau emise facturi fiscale fictive catre societatile controlate de membrii grupului, fie pentru diminuarea profitului, fie pentru retragerea unor sume in numerar.

“Firmele situate pe ultimul palier au avut rolul de firme furnizoare de facturi fiscale ce atestau prestari de servicii fictive catre firmele de pe palierul doi care la randul lor au emis facturi catre firmele de pe palierul intai. Circuitul financiar a fost in sens invers celui al documentelor, respectiv banii au fost transferati de la palierul unu catre palierul trei, prin intermediul firmelor de pe palierul doi, iar apoi din conturile firmelor situate pe palierul doi sau uneori chiar trei, sumele au fost retrase in numerar. Dupa implicarea in circuitul infractional descris anterior, societatile de pe ultimul palier au fost radiate, locul acestora fiind luat de alte societati comerciale cu acelasi profil de activitate care, de obicei, erau infiintate inainte de radierea societatii comerciale ce urma a fi inlocuita”, arata procurorii.

Din datele obtinute pana acum de anchetatori rezulta ca structurarea firmelor pe cele trei paliere si emiterea de facturi fiscale ce atestau relatii comerciale fictive a fost facuta in asa fel incat niciuna dintre societatile implicate in circuit sa nu achite la bugetul de stat impozit pe venit sau profit si TVA.

Prejudiciul produs bugetului de stat prin aplicarea acestor mecanisme de catre firmele controlate de Ion Obloja si membrii familiei sale a fost estimat de anchetatori la 21.099.858 de lei.

Vicepresedintele UTI si membrii grupului infractional organizatar fi retras, in perioada 2009-2011, suma de 28.058.389 de lei. Aceasta suma, sustin anchetatorii, a fost supusa reciclarii prin transferarea succesiva in sensul invers al circuitului documentelor, pentru ca in final acestea sa fie retrase din conturile societatilor situate pe al doilea sau al treilea palier infractional.

Sursa foto: UTI Facebook