Castiguri ascunse intr-o piata pe cale de disparitie

Titlurile Mecanica Targoviste (METY) se afla pe primul loc in clasament, cu un castig de 71,1% in 2010. Lichiditatea zilnica a companiei, de aproximativ 4.000 lei in aprilie, arata insa ca foarte putini investitori au putut beneficia de evolutia buna a companiei.

“Pentru un jucator de retail, cu un portofoliu de cateva zeci de mii de euro, exista contraparte in piata, insa mai ales daca vorbim de titlurile din primele categorii ale Rasdaq. Investitorii mijlocii si mari nu se baga pe asemenea emitenti, in primul rand din cauza volumelor reduse si apoi din cauza statutul incert al pietei – reglementata sau nereglemntata”, spune Marcel Murgoci, director de tranzactionare in cadrul firmei de intermediere Estinvest.

A doua pozitie este ocupata de transportatorul de produse petroliere Conpet Ploiesti (COTE). Actiunile companiei, al carei actionar majoritar este statul, au urcat spectaculos pe fondul anunturilor privind dividendele pe care le-ar putea distribui anul acesta. Franklin Templeton a cerut societatii sa distribuie 70 milioane lei din rezervele societatii, pe langa dividendul deja propus de administratori. In aceste conditii Conpet ar urma sa ofere un dividend cumulat de 12,1 lei, cu un randament de 24,6%, cel mai mare de pe bursa romaneasca.

Pe locul trei se afla o alta companie din Targoviste – Upet (UPET). Actiunile producatorului de instalatii de foraj petrolier au castigat 44,6% de la inceputul anului.

Brokerii spun ca emitentii de pe Rasdaq inregistreaza in general cresteri “intarziate” comparativ cu piata principala a BVB, investitorii neglijand aceasta sectiune pana spre sfarsitul unui trend pozitiv.

“Interesul pentru Rasdaq incepe sa fie mai ridicat atunci cand ne aflam in fata unor miscari de final ale tendintei generale. Practic cand un trend de crestere pe BVB ajunge la final, si blue-chip-urile incep sa devina supraevaluate, lumea incepe sa caute companii cu preturi mici ascunse pe Rasdaq”, explica Mihai Muresian, directorul de tranzactionare al societatii de intermediere Intercapital Invest.

Rasdaq se confrunta de altfel cu o lipsa acuta de lichiditati, cele mai mari rulaje zilnice depasind cu greu cifra de 100.000 lei.

Armax Gaz (ARAX), companie care produce echipamente pentru industria de petrol si gaze, se afla mai mereu in topul societatilor cele mai tranzactionate. De la inceputul anului actiunile ARAX au castigat 12%. De cealalta parte, Albalact (ALBZ), o alta vedeta a Rasdaq-ului, a pierdut 9% fata de sfarsitul anului trecut.

“Atata vreme cat exista retail romanesc nu se poate spune ca nu mai exista oameni interesati de aceasta piata. Problema este cand vrei sa faci o investitie mare. Fondurile importante se feresc in special din cauza lispei de transparenta, pentru ca nu vor sa aiba pierderi din cauza ca au scapat o informatie pe care un emiten ar raporta-o in mod normal”, spune Murgoci.

Raportarile intarziate, sau chiar lipsa completa a acestora, reprezinta cel mai des motiv invocat de investitorii interesati de Rasdaq, dar care se feresc sa intre in piata. Brokerii remarca si faptul ca riscul de a ramane blocat intr-o “rasdaca” este destul de mare, in special pentru cei care achizitioneaza pachete importante de actiuni.

“Daca ma uit si acum in piata vad actiuni cu un spread foarte mare intre pretul din cerere si cel din oferta. De exemplu sunt titluri cu un bid de 0,08 lei si ask de 2 lei. In aceste conditii nu poti sa vinzi, iar de cumparat nici nu se pune problema. Este si aceasta o problema a Rasdaq-ului; sunt investitori care au cumparat in 2007 si care incearca sa vanda chiar si acum”, spune Muresian.

Anul 2007 a reprezentat varful pietei Rasdaq din punctul de vedere al lichiditatii, rulajele zilnice adesea depasind 5 milioane lei. Pentru comparatie, in 2011 rulajele rareori au trecut de 500.000 lei/zi.

“Era cu totul alta situatie atunci. In piata erau foarte multe actiuni venite din <marea privatizare> pe care lumea incerca sa le vanda. Acum nu se mai prea poate vorbi de asa ceva”, spune Murgoci.

“Acum patru ani era final de trend crescator pe BVB, multe companii devenisera supraevaluate, asa ca am asistat la un efect de turma, multi investitori au intrat in piata secundara pentru a cauta si cumpara actiuni ieftine, care ramasesera in urma trendului general”, este de parere MihaiMuresian.

Prabusirea numarului si a valorii tranzactiilor facute pe Rasdaq este evidentiata si de statisticile primului trimestru din 2011. Astfel, in primele trei luni ale anului lichiditatea acestei piete a fost 18,4 milioane lei (excluzand deal-urile si tranzactiile speciale). De cealalta parte, in T1 2007 investitorii tranzactionasera pe Rasdaq actiuni in valoare de 176 milioane lei.

*Variatiile au fost calculate avand in vedere cotatiile de la inceputul sedintei din 21 aprilie