"Optiunile de investitii »fara risc» au continuat si in 2013 sa genereze randamente mult reduse fata de cele care implica anumite grade de risc. Astfel, spiritul intreprinzator al celor care ar fi fost dispusi sa isi asume riscuri mai ridicate, in pietele de actiuni sau cele valutare, ar fi fost recompensat abundent.", apreciaza Claudiu Cazacu, analist-sef XTB Romania.

Spre exemplu, randamentul titlurilor de stat, instrumente cu risc aproape inexistent, se situa in jurul nivelului de 5,71% in ianuarie, in timp ce indicii bursieri ai pietelor dezvoltate au adus castiguri de circa 30%. Astfel, indicele «vedeta» a fost cel din Germania, cu 31,11% plus, urmat de piata din SUA, cu o crestere de 29,6% pentru S&P500.

"Performantele indicilor sunt urmarea revenirii economiei reale si a politicilor monetare, care au tinut banii in zona ieftina, incurajand in 2013 asumarea de riscuri in pietele de capital. Rezultatul a fost cel mai vizibil pe pietele emergente - intre pietele de capital din intreaga lume, Venezuela a dat o lectie de profit, oferind un randament de 296,2% in valori exprimate in USD (si un fabulos 480,48% in moneda locala). Pe locul doi, cu un avans deloc neglijabil, piata din Dubai a lasat in urma amintirea crizei si a sarit cu 107,69% in valori transpuse in dolari americani.", adauga Claudiu Cazacu.

In opinia sa, la polul opus se afla investitiile din zona marfurilor, care au inregistrat, preponderent, scaderi. Exceptia o reprezinta gazele naturale din SUA, care au avut un parcurs spectaculos anul acesta, dupa o tendinta indelungata de scadere in anii anteriori. Oferta a inceput sa se apropie de cererea aflata in crestere in SUA pe baza tehnologiilor noi care utilizeaza resurse mai curate pentru energie, a utilizarii pe scara larga in transport si a vremii reci in iarna. Gazul natural a avansat cu 26,23% si isi rezerva pozitia de top in segmentul marfurilor in 2013.

Preturile in agricultura au scazut, insa, in general, pe seama ofertei mult peste nivelul cerut de piata, porumbul avand cea mai proasta performanta din ultimii ani, si incheind topul (sau deschizandu-l pe cel al scaderilor) cu un minus de 39,56% anul trecut.

"Si aurul si argintul au avut un an «prost» - desi nu la fel de slab ca porumbul. Scaderea a intrerupt sirul de 12 cresteri anuale consecutive, cel mai lung de dupa 1920. Increderea in revenirea economiei americane, care pune Fed in pozitia de a intrerupe in viitor tiparirea de moneda, alaturi de inchiderea unor pozitii mai vechi foarte profitabile si a reducerii cererii de aur pentru investitie au condus la un minus de 28,26% pentru aur si 39,56% pentru argint, cu o volatilitate ridicata", spune analistul XTB.

Citeste si:

Investitiile pe piata valutara ar fi putut genera, de asemenea, castiguri semnificative, insa acestea sunt preferate de persoanele cu apetit ridicat pentru risc. Cele mai puternice monede din tari dezvoltate au fost in 2013 coroana daneza si Euro, castigand 4,33% respectiv 4,25% in fata USD, dar performante bune au avut si francul elvetian si lira sterlina (+2,69%, +1,67%).

Intre cele mai slabe valute din liga valutelor cele mai tranzactionate, yenul japonez a pierdut -17,69%, o contraperformanta notabila, pe seama politicii ultra-relaxate a Bancii Japoniei, care vizeaza dublarea masei monetare in mai putin de doi ani. Dolarul australian a fost puternic afectat de incetinirea Chinei si reducerile de dobanda operate de banca centrala, pierzand 14,5%. Dar «zmeura de aur» revine randului sud-african, care s-a ieftinit cu aproape 20% in raport cu dolarul. O miza excelenta in anul 2013 ar fi fost pozitia long pe EURZAR (cumparare de Euro si vanzare de rand sud-african) - beneficiul fiind de 22,6%, fara efect de levier. Luand in calcul o amplificare conservatoare generata de un efect de levier de 5 la 1 (se intalneste uzual in cazul monedelor emergente si un efect de 50 la 1) randamentul ar fi fost de 113%.

"Silingul din Somalia a fost castigatorul surprinzator al pozitiei globale celei mai profitabile in raport cu dolarul american, cu un avans de 44,31%. Rial-ul iranian, la polul opus, a pierdut insa 50,33% pe seama destabilizarii produse de sanctiunile economice impuse de Vest. In sectiunea emergenta, leul romanesc se mandreste cu un onorabil loc 2 in fata dolarului, obtinut in urma aprecierii de 3,65% in 2013. Leul e depasit de vecinii nostri din sud: leva a crescut cu 4,11% intre 1 ianuarie 2013 si 1 ianuarie 2014 fata de dolar. De fapt, ambele performante se datoreaza parcursului pozitiv al Euro. In raport cu moneda unica, leva si leul nu mai arata asa de bine: - 0,13% respectiv -0,57%.", afirma Claudiu Cazacu.

Un randament spectaculos ar fi adus inovatia financiara numita «bitcoin», o moneda virtuala sustinuta de cooperarea unor calculatoare din intreaga lume, pe baza unui algoritm criptografic. In raport cu dolarul american, BTC a devenit de 59,6 ori mai scump, crescand de la 13,51 la 806,01 USD pe »bursa» principala. Interesul fabulos a fost incurajat de opiniile moderat favorabile din Congresul american in noiembrie 2013 cu privire la aceasta moneda. De asemenea din categoria investitiilor «exotice», intre fondurile de hedging la nivel mondial, Kazimir Total Return Fund, din categoria instrumentelor cu venit fix, a reusit un castig de 986,69%.

Anul 2014 ar urma sa aduca o volatilitate mai ridicata in majoritatea pietelor, odata cu retragerea treptata a stimulului oferit de Rezerva Federala. Euro ar putea pierde in fata dolarului american si monedele emergente ar avea de suferit. Aurul ar cunoaste fluctuatii, dar, in cele din urma, are sanse sa incheie anul in teritoriu pozitiv, din moment ce pietele au integrat in buna parte deciziile actuale ale Fed, in timp ce Japonia si probabil in curand Europa vor urma relaxarea monetara agresiva. Pietele de capital dezvoltate, si cu atat mai mult cele din Europa emergenta, ar putea suferi unde de soc ale recalibrarii apetitului pentru risc. Traderii activi, dispusi la riscuri bine calculate, ar putea avea de castigat in 2014.