Intr-un interviu telefonic acordat de Stefan W. Hell jurnalistului Adam Smith de la site-ul Nobelprize.org, cercetatorul de origine romana spune ca revizuia datele unei lucrari stiintifice in momentul in care a aflat vestea ca a castigat premiul Nobel pentru chimie pe 2014, alaturi de Eric Betzig si William E. Moerner, potrivit Mediafax.

Invitat sa descrie reactia initiala pe care a avut-o in momentul anuntului oficial facut de Academia regala de stiinte din Suedia, Stefan W. Hell a spus: "A fost o surpriza totala, nu-mi venea sa cred. La inceput, am crezut ca putea fi vorba de o farsa, dar apoi mi-am amintit de vocea profesorului Staffan Normark (care a facut anuntul oficial, n.r.) si mi-am dat seama ca mai erau si alti oameni in jurul lui, iar el a spus ca va confirma informatia prin e-mail si asa mi-am dat seama ca este ceva serios. La inceput, nu-mi vedea sa cred, dar, apoi, am inteles treptat ca era adevarat". Dupa aceea, Stefan W. Hell spune ca a terminat de citit paragraful la care se oprise si abia apoi a telefonat sotiei si catorva buni prieteni.

Mi-am spus ca trebuie sa existe ceva, un fenomen care sa te duca dincolo de acea bariera

"Ati sfidat stiinta conventionala atunci cand v-ati gandit ca ati putea sa depasiti «bariera difractiei». Ce anume v-a dat curajul sa incercati acest lucru?", a intrebat jurnalistul Adam Smith. "Cred ca a fost vorba de intuitie si, cel putin asta a fost viziunea mea, mi-am dat seama ca atat de multe descoperiri s-au facut in domeniul fizicii in secolul al XX-lea, incat era pur si simplu imposibil sa nu descoperi fenomene fizico-chimice care sa iti permita sa depasesti bariera difractiei, o limita stabilita in jurul anului 1873. Mi-am spus ca trebuie sa existe ceva, un fenomen care sa te duca dincolo de acea bariera. Asadar, am devenit intr-un fel oarecum convins ca trebuia sa existe ceva si ca trebuie sa incerc sa gasesc acel ceva si, in cele din urma, am gasit metodele pentru a depasi acea limita", a adaugat laureatul Nobel pentru chimie pe anul 2014. Invitat sa spuna daca stiinta i se pare un domeniu amuzant, Stefan W. Hell a raspuns: "Da, absolut. Imi place sa fiu un om de stiinta. Intotdeauna mi-a placut sa fiu curios, intotdeauna mi-a placut sa pun sub semnul intrebarii anumite lucruri si stiinta conventionala. Stiinta este un domeniu care functioneaza la limita cunoasterii, asadar e mereu amuzant sa treci dincolo de limita si sa te gandesti la acele lucruri la care ceilalti oameni nu se gandesc. In stiinta exista o parte exploratorie, aventuroasa".

"Desigur ca nu stiam dinainte ca voi depasi bariera difractiei, dar am intrat in laborator si am inceput sa fiu creativ. Etapa initiala a proiectului de cercetare a reprezentat un element de creatie, stiind ca trebuie sa demonstrez ca nu e vorba doar de imaginatie, doar o teorie sau doar un gand. Abia apoi intervine munca cea grea si trebuie sa demonstrezi cu adevarat ca felul tau de a vedea lucrurile este cel corect. Am avut nevoie de ceva timp, desigur, si de multa munca", a adaugat Stefan W. Hell. La finalul interviului, Adam Smith a spus ca, dupa anuntul de miercuri al comitetului Nobel, Stefan W. Hell va fi "pur si simplu cotropit" de oameni care vor dori sa ii puna intrebari. "Ei bine, m-am incuiat in casa, asa ca sunt OK, cel putin pana acum", a raspuns cercetatorul.
Potrivit site-ului nobelprize.org, Stefan W. Hell este cetatean german si a absolvit cursurile Universitatii Heidelberg (Germania) in 1990.

A primit premiul Nobel pentru conceptul de "golire prin emisie stimulata" in microscopie

Stefan Hell a plecat in Germania in 1978, dupa primul an de liceu, urmat in Timisoara, stabilindu-se impreuna cu parintii la Ludwigshafen. Este director al Institutului pentru Chimie si Biofizica Max Planck din Göttingen si director al Centrului german pentru cercetari contra cancerului din Heidelberg. Cei trei cercetatori care au fost recompensati cu premiul Nobel pentru chimie pe 2014, Eric Betzig, Stefan W. Hell si William E. Moerner, au fost premiati pentru "dezvoltarea microscopiei cu fluorescenta de super-rezolutie", potrivit comitetului Nobel. Stefan Hell a fost premiat cu Nobel pentru introducerea, in anul 2000, a conceptului de "golire prin emisie stimulata" (STED/ stimulated emission depletion) in microscopie. In 2013, premiul Nobel pentru chimie a revenit cercetatorilor Martin Karplus, Michael Levitt si Arieh Warshel, pentru dezvoltarea modelelor multiscalare aplicabile in cazul sistemelor chimice complexe.
Laureatii vor primi cate o medalie din aur si un premiu in valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 880.000 de euro), care poate fi impartit intre cel mult trei castigatori pe fiecare categorie.Laureatii isi vor primi premiile Nobel in timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm si la Oslo, pe 10 decembrie, ziua in care se comemoreaza moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat in 1896. Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu exceptia celui pentru economie, instituit in 1968 de Banca centrala din Suedia, cu ocazia implinirii a 300 de ani de la fondarea acestei institutii. Premiile au fost create dupa moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 - 1896), inventatorul dinamitei, conform vointei sale din testament.

Sursa foto: Shutterstock.com/Formula chimica