Seismul cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter produs in 4 martie 1977, la ora 21.22, a avut efecte devastatoare asupra Romaniei, in aproximativ 56 de secunde producand 1.570 de victime, dintre care 1.391 numai in Bucuresti. La nivelul intregii tari au fost atunci aproximativ 11.300 de raniti si circa 35.000 de locuinte prabusite. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucuresti, unde peste 33 de cladiri si blocuri mari s-au prabusit.

In lipsa echipamentelor de alarmare, specialistii Institutului National pentru Fizica Pamantului (INFP) au fost luati atunci prin surprindere. La 38 de ani de la producerea dezastrului, un seism poate fi inregistrat cu 20 de secunde inainte de a se simti, iar la patru secunde de la producere se cunoaste magnitudinea cutremurului, noteaza Mediafax.

"La cutremurul din 1977 eram student. Ce s-a intamplat atunci m-a determinat sa continui cercetarea pe cutremure", spune directorul stiintific al INFP, Mircea Radulian. El povesteste ca in 1977, cand s-a produs cutremurul, era in zona Operei, la subsolul restaurantului Hanul Berarilor, cu un grup de colegi studenti in anul II la Fizica.

Acum de la prima miscare se poate sti ca peste 20 de secunde urmeaza un cutremur mai puternic, care va produce pagube.

"In prima parte nu am realizat ca este cutremur, cand a venit unda mai puternica am realizat ca este cutremur, am incercat sa ies, dar eram printre ultimii din grup. Nu pot sa uit ca in momentul in care am iesit in curtea restaurantului, desi era tarziu si se terminase miscarea seismica, am vazut niste plopi mari la o distanta de vreo 50 de metri care inca se balansau dintr-o parte in alta, si nu era efectul berii. Era un lucru impresionant sa vezi asa ceva in urma unei micsari seismice. Stateam vizavi de Scala, acolo era dezastru, nici nu puteam sa-mi imaginez ca se intampla asa ceva", isi aminteste Mircea Radulian ziua cutremurului care avea sa ramana in constiinta romanilor.

In 1977 in tara existau doar sapte-opt statii seismice

Mircea Radulian spune ca atunci nu stia ca peste cativa ani va lucra la Institutul National pentru Fizica Pamantului, dar ce s-a intamplat atunci l-a determinat sa continue cercetarea pe cutremure. "Pot spune cu certitudine ca faptul ca s-a produs acest cutremur foarte neplacut pentru toata lumea a fost, pentru mine si un grup de studenti foarte buni la invatatura, un element destul de important care ne-a facut sa ne decidem sa continuam in cercetare pe fizica pamantului, pe cutremure, practic. A fost un element important pentru noi in alegerea meseriei", sustine Mircea Radulian.

Directorul de la INFP mai spune ca in 1977 in tara existau doar sapte-opt statii seismice, care inregistrau izolat. Un sistem de inregistrare a cutremurelor nu exista, fiind luata inregistrarea de la fata locului si analizata. In aceste situatii, nici seful statului nu ar fi putut fi anuntat inainte de producerea cutremurului.

"Nici nu se punea problema ca cineva sa stie, sa fie anuntat, nici macar conducatorul tarii, ca ar fi un cutremur. Abia dupa 1977 s-a introdus o retea telemetrata americana, foarte performanta la vremea aceea, care transmitea inregistrarile in timp real prin radio la Bucuresti si care a fost foarte utila pentru noi. Abia in acel moment, cam prin 1980, se putea pune problema unei alarmari. Din acel moment, daca se producea un cutremur in zona Vrancea, indiferent de ce magnitudine, era inregistrat pe instrumentele noastre din Bucuresti, unda fizica aparea mai rapid, deci o puteai vedea inregistrata pentru statiile din zona Vrancea, ele apareau cu cateva secunde inainte de venirea miscarii in Bucuresti. Deci cel care facea de veghe la sistem, cum spunem noi, avea posibilitatea sa vada ca in momentul acela s-a produs un cutremur si urma sa vina si unda tehnica in Bucuresti. Se putea obtine, sa zicem, aceasta alarmare, dar prea multe nu puteam face", arata Mircea Radulian.

Acum, spune Mircea Radulian, de la prima miscare se poate sti ca peste 20 de secunde urmeaza un cutremur mai puternic, care va produce pagube. Mai mult, cand se produce un cutremur, informatia se transmite la Bucuresti de la prima miscare inregistrata la statiile din Vrancea. "Prima miscare se simte mai mult pe verticala si nu este atat de puternica, in schimb unda a doua se simte mai puternic si este cea care produce cele mai multe pagube. Nu conteaza magnitudinea, conteaza locul de data asta - Vrancea, unda B, care vine prima, ar ajunge cam dupa 20 si ceva de secunde in Bucuresti. Unda F, a doua unda puternica, va ajunge peste alte 20 de secunde", explica Mircea Radulian.

Calculele arata ca aceste cutremure mari se produc la cateva secole. Sunt perioade de timp mai active, altele mai calme, daca ne-am lua dupa statistici, am fi intr-o perioada mai linistita.

Directorul de la INFP spune ca alarmarea ar putea ajuta sa fie oprite procese periculoase, automat sa se declanseze un sistem de blocare a gazelor, a trenurilor, a unor procese periculoase, insa pentru aceasta ar trebui o strategie si anumite procedee, deoarece nu pot fi oprite instantaneu, pentru ca sunt anumite riscuri. Radulian mai spune ca un cutremur din Vrancea are o arie mare de impact, poate afecta suprafete foarte mari, incluzand Bucuresti, Iasi, Craiova si chiar Bulgaria si Republica Moldova.

"Pentru Romania, Vrancea ramane cea mai periculoasa din mai multe motive. Unul din ele este chiar marimea cutremurelor mari, apoi frecventa lor de aparitie, faptul ca apar destul de des, chiar daca la nivel de zeci de ani, mult mai dese decat in alte zone si datorita faptului ca, fiind de adancime, au o arie de distrugere foarte mare. In timp ce unul din Banat poate produce efecte foarte mari, dar local, un cutremur din Vrancea poate afecta suprafete foarte mari Bucuresti, Iasi, Craiova si in Bulgaria si in Republica Moldova", sustine Radulian.
El subliniaza ca este foarte putin probabil sa se produca un cutremur ca acela din urma cu 38 de ani, cel mai probabil putand fi vorba despre un seism cu o magnitudine sub cea din 1977.

Mircea Radulian: Romania este o tara seismica

"Calculul matematic privind probabilitatea unui cutremur este statistic, dar din pacate este vorba de o probabilitate nu foarte mare. Daca cineva spune anul, ziua si luna in care ar avea loc un cutremur, sa fiti siguri ca nu este adevarat, nu ai cum sa stii cu o astfel de precizie cand va avea loc un cutremur. E putin probabil ca un cutremur mare sa fie ca acela din '77, foarte rar se intampla sa ai cutremure identice. Urmatorul cutremur nu va semana aproape sigur cu cel din '77 si din punctul asta de vedere poate ne mai linistim, poate fi unul ceva mai mic", mai spune Mircea Radulian.

Autoritatile consolideaza incet imobilele in pericol de prabusire in cazul unui cutremur de mare magnitudine. Cu 1-2 imobile consolidate anual, consolidarile ar fi gata in 154 ani.

Romania este o tara seismica si tot ceea ce se face in fiecare an poate sa contribuie la salvarea de vieti omenesti, la reducerea efectelor acestor cutremure, subliniaza Mircea Radulian.

"Calculele arata ca aceste cutremure mari se produc la cateva secole. Sunt perioade de timp mai active, altele mai calme, daca ne-am lua dupa statistici, am fi intr-o perioada mai linistita. Faptul ca in zona Vrancea apare o acumulare de tensiune, toata lumea stie acest lucru, ca ai cutremure din astea mai mici, mai multe elibereaza ceva din energie, dar numai o fractiune mica si asta nu inseamna ca nu vom avea candva un cutremur mare. Asta inseamna ca fractiunea de energie eliberata este mult prea mica fata de cea care se acumuleaza. Toate cutremurele care apar in alte zone, fenomene meteo, astronomice, aceste tensiuni in plus care apar ele sunt mici foarte mici fata de tensiunea care actioneaza acolo in zona Vrancea si atunci nu influenteaza foarte mult, am putea spune ca tot ce se intampla acolo este dirijat tot de fortele din zona Vrancea", sustine directorul stiintific de la INFP.

Programul de consolidari de imobile, derulat extrem de lent

Autoritatile consolideaza incet imobilele in pericol de prabusire in cazul unui cutremur de mare magnitudine. Cu 1-2 imobile consolidate anual, consolidarile ar fi gata in 154 ani. Consolidarea caselor la cutremur, desi prezentata ca actiune preventiva urgenta, nu a fost abordata ca prioritate de catre autoritati, care insa au majorat mult suma din intelegerile cu constructorii, executia fiind foarte lenta.

Programul de consolidari imobile a fost derulat extrem de lent si in municipiul Bucuresti, unde pana la sfarsitul anului 2013 au fost finalizate doar 16 imobile (8,4% din cele 190 expertizate tehnic si incadrate in clasa de risc seismic I-pericol public), sunt concluziile unui audit facut de Curtea de Conturi la Unitatea Administrativ-Teritoriala a Municipiului Bucuresti, prezentate in raportul institutiei pe anul 2013.

Bucurestiul este capitala cu cea mai mare expunere seismica din Europa si ocupa locul zece mondial.

Un document prezentat in decembrie 2013, anul realizarii acestei misiuni de audit, indica faptul ca autoritatile sunt constiente de proportia efectelor care ar urma unui cutremur puternic in tara, astfel ca au rezervat doar in Bucuresti aproape 300.000 locuri de cazare pentru persoane care ar trebui evacuate din case, dar spera sa le evite cu jocuri educative si distractive numite "Tara riscurilor".

Raportul atentioneaza ca un cutremur produs in Bucuresti intruneste toate caracteristicile unui dezastru natural major, la nivel national, impunandu-se masuri speciale de management preventiv al dezastrelor. In cazul unui dezastru major, Capitala se va confrunta cu un timp indelungat necesar reintrarii in functiune a sistemelor vitale (electricitate, gaze, apa), un numar mare de sinistrati (populatie ramasa fara adapost) si victime, nevoi mari de alimente de baza si echipamente de prima necesitate, un numar redus de medici, lipsa mainii de lucru pentru ajutorarea celor asistati, in special a invalizilor, persoanelor cu dizabilitati, batrani, si lipsa personalui necesar pentru realizarea lucrarilor de reconstructie.

Bucurestiul, cel mai inalt risc seismic din Romania

Bucurestiul este capitala cu cea mai mare expunere seismica din Europa si ocupa locul zece mondial. Situatia Capitalei in ceea ce priveste riscul seismic a fost prezentata recent de primarul Sorin Oprescu, care a aratat ca Bucurestiul concentreaza cel mai inalt risc seismic din Romania - 186 de imobile in categoria de risc 1-pericol public, din care peste 92 la suta au fost construite inainte de 1940, adica in perioada in care nu existau norme pentru constructia de locuinte. Alte 184 de imobile sunt incadrate in clasa I de risc seismic, care sunt expuse riscului seismic, dar fara a fi pericol public.

Majoritatea cladirilor care prezinta pericol public in cazul unui cutremur sunt in sectoarele 1, 2 si 3, in centrul orasului, pe strazile Franceza, Armeneasca, Lipscani, Baratiei, Gabroveni, Blanari, Calea Victoriei, bulevardul Magheru, din cauza ca cele mai multe au fost ridicate in perioada interbelica si au trecut prin cateva seisme majore, fara a fi consolidate corespunzator dupa aceea. Acest fond este prioritatea zero a consolidarilor.

In ultimii 10 ani, in Capitala au fost consolidate 42 de cladiri din clasa I de risc seismic, 19 prin programul de consolidari, iar restul direct de catre proprietari. Municipalitatea a consolidat si reabilitat 100 de institutii de invatamant, Teatrul "Constantin Tanase" si Centrul unic de informare de pe Bulevardul Elisabeta. De asemenea, a fost finalizata consolidarea si este aproape de a fi incheiata si reabilitarea sediului Primariei si sunt in curs de consolidare cladirile Teatrului Evreiesc de Stat, Teatrului "Ion Creanga", Casa Cesianu, Muzeul Minovici, Observatorul Astronomic si Arcul de Triumf.

Una dintre principalele cauze identificate de catre experti privind riscul ridicat de seism din Capitala o reprezinta concentrarile de cladiri si de populatie, incomparabile cu cele din oricare alt oras al tarii, in special in zona centrala. Alte cauze se refera la existenta unui fond de sute de cladiri de beton armat cu inaltime mai mare de patru etaje, construit, in majoritate intre anii 1930-1945, la lipsa, in perioada constructiei acestor blocuri, a cunostintelor necesare realizarii unor structuri de beton armat rezistente la cutremure, dar si la pozitia geografica a Bucurestiului, caracterizata de distantele epicentrale relativ mici (100-170 de kilometri) fata de sursa Vrancea.

Citeste si:

Majoritatea specialistilor considera ca cele mai vulnerabile cladiri sunt cele construite inainte de intrarea in vigoare a codului de proiectare seismica din 1978 si se impart in cladiri inalte sau de inaltime medie, construite inainte de 1945 si cladiri inalte sau de inaltime medie, construite dupa 45, dar inainte de cutremurul din 77. In cazul in care s-ar produce un cutremur similar cu cel din 1977, aproximativ 25.000 de persoane sinistrate ar putea fi adapostite pe Arena Nationala, unde sunt pregatite 12.600 de paturi de campanie, 16.500 de saci de dormit si 3.000 de marmite.

Totodata, 12 scoli din Capitala sunt complet utilate si dotate pentru situatii de urgenta, cu paturi de campanie, paturi, generatoare si lanterne, iar salile de sport ale unitatilor de invatamant pot deveni tabere de sinistrati in caz de cutremur si pot asigura o capacitate de aproximativ 4.500 de locuri. Scolile dotate cu echipamente pentru situatii de urgenta sunt: Liceul Lovinescu, Scoala nr. 80, Soala nr. 103, Scoala nr. 117, Scoala nr. 45, Scoala nr. 143, Colegiul Tehnic Material Rulant pentru Transport Feroviar, Colegiul Anghel Saligny, Scoala nr. 165, Scoala nr. 40, Scoala nr. 96 si Liceul "Iulia Hasdeu".

Optzeci la suta dintre romani nu stiu cum sa reactioneze in caz de cutremur si multi ar lua decizii care le-ar putea fi fatale sau ar incetini interventia salvatorilor. Tinerii cu varste intre 18 si 35 de ani, care nu au trait experienta unui cutremur de nivelul celui din 1977, nu-si pus problema sa stabileasca cu membrii familiei un loc de intalnire, in conditiile in care telefonia mobila nu ar functiona o perioada, arata rezultatele unui studiu lansat recent de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta.

In cazul unui cutremur, strategia echipelor de interventie are mai multe etape, prima vizand alocarea resurselor pentru rezolvarea cazurilor primite prin numarul unic de urgenta 112. Apoi este evaluata situatia si este stabilit modul de actiune pe termen lung, impreuna cu factorii decizionali din cadrul administratiei publice centrale si locale.

Dupa aceea este pus in aplicare Planul Rosu de Interventie - plan de ridicare a capacitatii operationale a SMURD, raportat la numarul victimelor, fiind suplimentate efectivele proprii si mijloacele de interventie in functie de natura situatiei create. Urmeaza evacuarea populatiei spre zone sigure, adapostirea si hranirea acestora prin grija autoritatilor locale, precum si restabilirea starii de normalitate dupa ce au fost salvate sau evacuate persoanele din zonele afectate.

Pentru evacuare se au in vedere in primul rand persoanele cu capacitati motrice reduse sau cele care necesita ingrijiri medicale, unitatile de invatamant, daca este cazul, urmand gradual evacuarea si cazarea tuturor persoare din zonele afectate. Masurile in cazul unui cutremur: Oamenii sa stea sub pereti de rezistenta si sa nu foloseasca scarile sau liftul.

Oamenii trebuie sa stea sub peretii de rezistenta din locuinta atunci cand se produce un cutremur de mare intensitate, sa nu foloseasca scarile sau liftul, care sunt cele mai nesigure in timpul unui seism, si sa aiba o trusa care sa contina apa si conserve, fluier, lanterna si medicamente.

Potrivit ghidului cu informatii si reguli de comportament in cazul producerii unui cutremur, oamenii trebuie sa identifice din timp locurile sigure din locuintele lor, pentru a se proteja in cazul unui seism si sa aiba pregatita o trusa de supravietuire, pe care sa o tina la indemana. De asemenea, oamenii sunt sfatuiti sa aiba in casa rezerve de alimente uscate si de conserve, apa de baut, o trusa de prim ajutor cu medicamente, pansamente, lanterne, un aparat de radio si baterii de schimb, un fluier si telefon mobil.

In timpul producerii unui seism este interzisa folosirea scarilor si a lifturilor, fiind recomandata indepartarea de cladiri sau de obiectele grele neasigurate din casa. In cazul in care sunt surprinsi pe strada, oamenii trebuie sa caute locuri deschise si, totodata, sa isi calmeze familia sau alte persoane aflate in panica, in special copiii.

Cutremurul din 1977, pierderi de 2 MLD. $

Reprezentantii structurilor de interventie spun ca este o mare diferenta fata de 1977 in ceea ce priveste gestionarea unei catastrofe, pentru ca exista o evidenta a cladirilor cu grad ridicat de risc, ceea ce permite interventia rapida si precisa in astfel de situatii. Dupa sesizarea cutremurului sunt blocate automat instalatiile cu risc, iar prin STS sunt alarmate institutiile statului si Comitetul pentru Situatii de Urgenta.

Cutremurul din 4 martie 1977 a generat pierderi de peste doua miliarde de dolari, respectiv 5% din Produsul Intern Brut al Romaniei din acel an, potrivit datelor Bancii Mondiale. Din totalul pierderilor, peste 50% au fost la locuinte, in Bucuresti fiind 90% din victime si 70% din pierderi. Cauza principala a pierderilor materiale si umane a constituit-o prabusirea a 28 cladiri inalte, construite inainte de anul 1940 fara masuri antiseismice, dar si avariile grave produse in unele unitati industriale sau ranirea din motive nestructurale in locuinta.

Sursa foto: Shutterstock / Cutremur