Urmand exemplul mai multor lideri ai modei, porniti cu totii de prin periferia marilor orase, din sate pierdute ori din insule cu o mana de locuitori, Jimmy Choo a ajuns din copil muritor de foame un creator de moda care a speriat Prada.

Jimmy Choo a facut in primul rand istorie si abia apoi a creat pantofi. Astazi, cand nu mai are nimic de-a face cu gloria de acum zece ani si nu se mai stie daca se va intoarce in lumea modei si cu altceva in afara de nume, Jimmy Choo este mentionat de toate dictionarele si enciclopediile lumii. Despre orice ar fi vorba - istoria Londrei, mileniul de istorie al ghildelor engleze, serialele de mare succes, casa regala sau cruciadele medievale -, Jimmy Choo este un nume care rasare de oriunde si nimeni nu indrazneste sa aduca in discutie vreun contraexemplu din lumea creatorilor de moda. Cand spui Jimmy Choo spui superlativ.

Razboiul cizmarilor

Londra este un oras care s-a nascut din piete de nisa. Tot ce se vindea aici in jurul anului 1000 era produs de „specialisti“. Inainte de 1200, existau deja primele „sindicate“ - breslele profesionale (tamplarii, macelarii, cizmarii, bijutierii etc.) care isi aparau membrii si isi selectau cu strictete ucenicii. „Cordwainer“ este englezismul nascut dupa marea cucerire normanda pentru a inlocui cuvantul „cordonnier“, la randul sau un frantuzism care ii numea pe mesterii din Cordoba. Initial nascut „cordovan“, „cordwainer“ a ajuns sa denumeasca prima breasla din lume pasionata exclusiv de lux.

Mesterii din Cordoba nu lucrau decat cu piele de capra din rasa Musoli, deoarece era foarte supla si, in acelasi timp, rezistenta. Maurii, care au descoperit primii aceste calitati, o argaseau cu piatra acra, mestesug care a prins rapid in Spania invadata de migratorii nord-africani. Adusa britanicilor de catre cavalerii intorsi din cruciade, pielea de Cordoba i-a cucerit instantaneu pe toti consumatorii. Intr-atat incat breasla cizmarilor s-a separat in doua: „alutarii“, cei care lucrau cu piele de Cordoba preparata dupa reteta traditionala, si „basanarii“, cei care lucrau cu piele de calitate inferioara. In scurt timp, din randul „alutarilor“ s-a desprins breasla cordwainer-ilor, in 1131, devenind Venerabila Companie a Cordobanilor in 1272. Denumirea de „cizmar“ era o insulta pentru acesti maestri ai incaltarilor, iar conflictul dintre elite si mesterii marunti s-a stins abia dupa 1500, cand cizmarii au fost absorbiti in breasla cordobanilor.

In epoca victoriana, cordobanii si breasla vanzatorilor de piele (care ii includea pe tabacari) au fuzionat (in 1887), iar proaspata Asociatie a Manufacturilor de Pantofi si Cizme a pus bazele Scolii de Mestesuguri ale Pielii din Londra, devenita mai tarziu Colegiul Tehnic al Cordobanilor (1914) si redenumita „Colegiul Cordobanilor“ in 1991. Si aceasta scoala a fost, in cele din urma, inghitita de un „peste mai mare“, devenind, dupa 2000, Colegiul de Moda din Londra. Acestea ar fi datele istorice ale mesterilor traditionalisti din Marea Britanie, care dau greutate opiniilor atunci cand se refera la un designer precum Jimmy Choo (pe care-l recunosc drept lider).

Dintr-o insula in alta

Jimmy Choo s-a nascut in Malaezia, in 1961, intr-o familie de cizmari chinezi, din minoritatea Hakka. De fapt, numele sau era Chow, dar nici notarii malaiezieni nu tin cu tot dinadinsul la amanunte. Jimmy a construit primul pantof la varsta de 11 ani, daca ar fi sa ne luam dupa enciclopediile de moda, sau la 12 ani, daca am da crezare cataloagelor de VIP-uri. Important este ca lui Jimmy ii placea atat de mult meseria de creator de pantofi incat „a fugit in lume“ pentru a urma cursurile prestigiosului Colegiu al Cordobanilor. La nici 20 de ani, punea bazele viitoarei case de moda Jimmy Choo, o firma atat de exclusivista, dar atat de iubita, incat i-a adus pana si recunoasterea familiei regale, primind, in iunie 2003, titlul de Ofiter al Ordinului Imperial Britanic, „pentru contributia sa la transformarea Londrei in capitala mondiala a designului din moda contemporana“.

„Designer label“ sunt cuvintele magice care deschid adanc buzunarele tuturor celor pasionati de luxul exclusivist. Cu toate acestea, pentru Jimmy Choo este o caracterizare departe de a acoperi adevarata sa dimensiune. Choo a reinventat, practic, simplitatea, eleganta si (mai ales!) a adus aminte lumii ce inseamna un toc elegant. La 29 de ani, era pus in aceeasi categorie cu monstrii sacri - Manolo Blahnik, Prada, Gucci sau Renata. Relansand designul minimalist, Choo a devenit simbolul spiritului britanic, definit de eleganta si rafinament intr-un context catusi de putin flamboaiant.

Pana si piata de incaltaminte fabricata „in masa“ a fost nevoita sa se orienteze dupa noul curent generat de malaiezian, iar producatorii care si-au asumat primii noul stil n-au avut decat de castigat. Companii precum Birkenstock sau Clarks England (unde si-a castigat pasiunea fata de pielarie o alta legenda a modei, Roger Saul, fondatorul Mulberry) si-au vazut afacerile crescand de la o zi la alta. In continuare, analistii modei considera linia lasata mostenire de Choo ca fiind viitorul pentru acest deceniu, alaturi de tocurile conice de la Nine West si mai noile tocuri „clepsidra“ aruncate pe piata de Louis. Si, evident, ghetele victoriene, considerate revelatia mileniului.

Plictisit de faima

Jimmy Choo n-a fost niciodata un afacerist, ci doar un creator. In 1996, Choo vindea 50% din actiunile firmei sale cu 30 de milioane de dolari. Cumparatoarea, Tamara Yeardye, la acea vreme o ziarista care scria despre accesorii la celebra revista „Vogue“, este si astazi considerata cea mai norocoasa englezoaica, dupa ce a achizitionat si restul de 50% in 2001, revanzand, in 2004, toata compania catre Phoenix Equity Partners pentru 101 milioane de lire sterline (!), inregistrand astfel cel mai mare profit din istoria contemporana a modei.

Astazi, Jimmy Choo apare in public doar daca are de tinut o conferinta la vreun British Council sau la vreo alta institutie asemanatoare. Insa numele sau face in continuare legea pe piata incaltarilor de lux. De la magazinul din East End, compania Jimmy Choo are astazi magazine proprii in Beverly Hills, Los Angeles si New York, precum si standuri in alte 80 de locatii de lux, cifra de afaceri depasind, anul trecut, 40 de milioane de dolari. Din 2006, odata cu lansarea viitorului centru de shopping de lux din Bucuresti, Jimmy Choo va ajunge si in Romania.