Crowdfunding, noua forma a lui “Da un leu pentru Ateneu”

Cati politicieni romani au auzit de crowdfunding, metoda de finantare emergenta a ultimilor 3-4 ani? Probabil foarte putini, cati sa ii numeri pe degetele de la o mana. Probabil si mai putini stiu exact ce inseamna crowdfunding. Spre deosebire de politicienii romani, cei americani au prins din zbor ideea si au si legiferat-o, pentru a sustine finantarea companiilor la inceput de drum.

Crowdfunding-ul este de fapt metoda prin care oricine cu o idee buna poate ajunge sa o puna in practica, fara grija finantarii. Primele incercari de crowdfunding au aparut in anii ’90, dar modelul s-a definitivat doar de cativa ani. Unul din cele mai de succes afaceri de servicii crowdfunding a aparut in 2009: Kickstarter.com. Pana acum proiectele prezentate pe Kickstarter de cei care vor sa obtina finantare au adunat peste 500 milioane USD, de la peste 3 milioane de persoane. In total aproximativ 35.000 proiecte au fost finantate.

Pentru cei ce nu stiu, metoda consta in prezentarea pe un site specializat a proiectului pe care vrei sa il pui in practica, dar nu ai inca banii necesari. Toti cei care intra pe site vad proiectul si, daca sunt convinsi de descriere, pot ajuta cu o suma pornind de la cativa dolari la cateva mii. Forta modelului sta in numarul celor care contribuie cu bani (the crowd), nu in sumele individuale oferite.

Crowdfunding-ul a pornit de la proiecte “creative”: editarea de carti, inregistrarea de albume muzicale, producerea de filme artistice sau documentare etc. Intre timp, a devenit utilizabil si in finantarea startup-urilor. De exemplu, unul din proiectele din top 10 al site-ului Kickstarter a constat in strangerea a 3 milioane de dolari pentru proiectul unei imprimante 3D profesionale, dar accesibile ca pret. Numeroase alte proiecte sunt din domeniul tehnologiei, productiei, jocurilor video - practic orice idee isi poate gasi solutia de finantare prin crowdfunding. Posibilitatile sunt nelimitate. Ideea este de a democratiza finantarea, fara a pune limite tipului de proiect finantat. Iar rata de succes in strangerea finantarii este foarte promitatoare: 43.85% pe Kickstarter.com, de exemplu.

Atractivitatea metodei este demonstrata si de inflatia extraordinara a site-urilor care ofera acest tip de finantare. In acest moment sunt peste 450 de platforme de crowdfunding. Ele insele functioneaza ca business-uri, pentru ca retin din sumele stranse un comision. Kickstarter pastreaza 5% din sumele colectate, in timp ce Indiegogo.com retine 4% din sumele stranse pentru proiectele care si-au atins suma ceruta.

Daca te-a prins ideea si ai un vis pe care ai vrut dintotdeauna sa il pui in aplicare dar n-ai avut bani sau ai un startup in mare nevoie de finantare, e bine de stiut ca fiecare site are modelul lui. De aceea trebuie studiate cu atentie cele la care ai putea aplica. Kickstarter debiteaza conturile donatorilor numai in cazul in care bugetul proiectului a fost atins. Spre deosebire de sistemul ”All or nothing”, Indiegogo iti permite sa pastrezi sumele colectate chiar daca totalul cade sub buget, dar isi pastreaza un comision mai mare, 9%, in loc de 4%.

In acelasi timp, unele site-uri sunt specializate mai ales in proiecte creativ-artistice, in timp ce altele in business ventures. In primul caz, participarea cu o suma va fi rasplatita cu DVD-ul filmului care a fost produs si datorita tie, un tricou de multumire sau a one-of-a-kind-experience (de exemplu sa iei masa cu o vedeta). In al doilea caz, cel al unui business venture, banii contribuiti se transforma in capital social sau in datorie a companiei in care investesti. Cum spuneam la inceput, Statele Unite s-au miscat foarte rapid in recunoasterea potentialului acestei surse de seed-in capital, capitalul investit foarte la inceputul ciclului de viata al companiei. Jumpstart Our Business Startups Act (JOBS Act) a fost una dintre putinele legi din ultimii ani care a obtinut sustinere bipartizana in Congres. Totusi, desi legea a fost adoptata in aprilie 2012, inca asteapta regulile de aplicare pe care ar trebui sa le emita Security and Exchange Commission, agentia federala care reglementeaza pietele de capital.

Crowdfunding are si alte beneficii, in plus fata de obtinerea in sine a finantarii, ca de exemplu faptul ca functioneaza ca o forma de publicitate. Dar au aparut si pareri negative, legate mai ales de drepturi de proprietate intelectuala. Odata cu prezentarea ideii pe un site de crowdfunding, este expusa riscului de a fi copiata. Din punctul de vedere al celui care isi ofera banii, lipsa oricarei asigurari legate de acuratetea informatiilor despre proiect si echipa proiectului poate fi perceputa ca un dezavantaj. Ambele sunt, insa, riscuri cu care atat antreprenorii, cat si investitorii se confrunta dintotdeauna la orice expunere a ideii sau la luarea unei decizii de finantare.

Intre timp, la noi conceptul a ajuns dar nu prea a prins aripi. Exista mai multe site-uri care vor sa dezvolte crowdfunding: mindfruit.ro, crestemidei.ro si multifinantare.ro. Dar succesul inca nu a aparut. Sunt putine proiecte inscrise, iar cei care ofera finantare nu se inghesuie. Raman de discutat motivele. Poate suntem prea saraci, prea blazati, nu avem incredere, sunt diferente culturale majore, site-urile nu se promoveaza destul, proiectele nu sunt suficient de interesante? Anim’est, unul din cele mai profesioniste festivaluri de film din Bucuresti, a incercat obtinerea de fonduri pentru editia 2012 printr-un site strain de crowdfunding dar a strans doar cateva sute de euro. Asa ca, pentru editia 2013 incearca sa obtina donatii direct in conturile bancare, fara un site de crowdfunding…

Poate totusi ideea este prea tanara la noi, dar se va maturiza.


Comenteaza articolul

Opinia cititorilor nostri este importanta pentru noi, Wall-Street incurajand publicarea comentariilor voastre. Pe site urmeaza sa isi gaseasca locul numai comentariile pertinente, on-topic, prezentate intr-un limbaj civilizat, fara atacuri la persoane / institutii. Ne rezervam dreptul de a elimina orice comentariu care nu corespunde acestor principii, precum si de a restrictiona accesul la comentarii utilizatorilor care comit abuzuri grave sau repetate.