Castiga mai putin, dar nu se intorc
Nivelul de traiul si castigurile angajatilor romani din strainatate s-au schimbat fortat sub amprenta crizei economice mondiale. Cei care in anul 2008 varsau in tolba PIB-ului Romaniei peste patru miliarde de euro au castigat injumatatit in recesiune. Statul a numarat numai 1,77 miliarde euro nou intrate la buget in 2009, cu 45% mai putin decat cu un an in urma, peste doua treimi venind de la muncitorii din Italia si Spania, conform unui raport al Migration Policy Institute, preluat de BBC World.
Scaderea aportului banesc este cauzata atat de efectele crizei care a scuturat salariile si bonusurile romanilor de peste granite, cat si de decizia unora de a face cale intoarsa spre orasele natale, unde incearca sa se angajaze. Insa cei care se intorc acasa sunt doar exceptii in masa de muncitori care decid sa intinda norocul, pana trece criza.
“Este adevarat ca ne confruntam cu un numar mai mare decat de obicei de persoane care vor sa se reintegreze pe piata fortei de munca romanesti. Insa nu putem vorbi despre un fenomen”, sustine Ovidiu Vilceanu, manager al companiei de recrutare Sales Consulting.
Inca de la inceputul anului 2008, cand criza nu contaminase economia niciunei tari europene si cand Ministerul Muncii era departe de prognoza intoarcerii a 500.000 de muncitori, Guvernul Tariceanu organiza in Spania si Italia bursa locurilor de munca, pentru a ispiti romanii sa se reangajeze pe un post in tara. Chiar daca la acel moment se simtea o lipsa acuta de personal pe piata, iar candidatii faceau legea in ceea ce priveste remuneratiile, romanii angajati in strainatate au refuzat categoric posibilitatea intoarcerii. Motivul?
In opinia lui Vilceanu, romanii raman agatati de slujbele din afara din motive strict financiare, acestia nedorindu-si o relocare permanenta acolo, din moment ce investesc cartigurile in construirea de locuinte in Romania.
In Spania, unde, potrivit Institutului National de Statistica, traiesc aproape 800.000 de conationali, un muncitor necalificat poate obtine intre 400 si 800 de euro, in timp ce persoanele cu pregatire medie si inalta castiga lunar 800-1.200 de euro, respectiv 1.200-1.800 de euro.
Ca o comparatie, In Romania, in provincie, salariul muncitorilor necalificati nu trecea de 300 de euro in 2008 si de 250 de euro dupa un an de criza. Similar, salariul unui angajat cu studii superioare si cu maxim cinci ani de experienta se opreste la pragul de 500-600 de euro, in medie, conform recruiterilor locali.
Pe intoarcerea romanilor muncitori in strainatate nu a mizat numai statul si companiile de constructii, cele care inregistrau cel mai mare deficit de personal acum un an. “Au existat si firme de recrutare care au introdus in gama serviciilor de plasare de forta de munca din strainatate in Romania. Acestea incercau, de fapt, sa readuca romani pe piata fortei de munca locale. Stiu o firma din Spania care oferea astfel de servicii, dar care a renuntat in sapte-opt luni”, sustine Vilceanu.
Sub 10% iau drumul spre casa
Recruiterii de pe piata locala sustin ca romanii din strainatate aleg sa se intoarca in proportie de maximum 10%. Pentru cei care se intorc, apropierea de familie predomina in topul motivelor, urmata de obtinerea unui raport dintre venit si cheltuieli, proportional cu cel avut in afara.“In contextul crizei, anumite aspecte care erau importante in anii anteriori nu mai sunt la fel de importante acum. Noile nevoi generate de criza (siguranta locului de munca, venitul etc.) favorizeaza aparitia altor prioritati in momentul alegerii deciziei pentru un nou loc de munca. Astfel, discutia nu mai este acaparata de diferentele in favoarea unui loc de munca in strainatate. Sunt multumiti ca gasesc un loc de munca si au familia si prietenii aproape”, afirma Isabella Berghoffer, managing director al companiei de recrutare Royalty Jobs International si membru HR Club.
Obisnuiti cu regulile angajat – angajator din Vest, cu un salariu considerabil mai mare decat in tara, majoritatea angajatilor care decid reintrarea pe piata fortei de munca romanesti au dificultati de adaptare. Desi acestia inteleg motivele nivelului salarial scazut din Romania, inca incearca sa pluseze pentru o cifra cat mai apropiata de nivelul remuneratiei din Vest. “Exista sanse pentru absorbtia pe piata a angajatilor cu experienta in strainatate, insa acestia trebuie sa accepte un salariu cu 10-20% mai mic decat in Spania”, subliniaza Vilceanu.
Persoanele cu experienta in campul muncii, cei care se preteaza pe pozitiile de specialist sau de middle manageri, consultantii si freelancer-ii sunt primii care claca granite, inapoi spre Romania. Se intorc pentru ca aici inca si pot gasi locul in piata, castigand similar sau usor mai jos decat in tarile din Vest.
Restul, vin cu gandul sa isi construiasca propria afacere, sa dezvolte firme in judetele natale, in servicii – alimentatie, HoReCa si agricultura -, apreciaza recruiterii.
“Destul de putini se intorc cu gandul sa ramana. Cred ca si patronii din strainatate ii asteapta inapoi. Prima generatie care lucreaza afara trimite bani acasa, isi lasa copiii in tara, stau in chirie, sunt gata sa se relocheze. Atunci cand situatia lor in tara straina se stabilizeaza, adica au copii in sistem, jobul este stabil, isi cumpara o locuinta, ei nu mai trimit bani acasa. Copiii lor, a doua generatie, au doar foarte putine legaturi cu tara de origine. Noi suntem la prima generatie si de aceea avem inca acest joc de du-te vino la nivelul fortei de munca si acest sprijin fantastic, banii castigati afara. Robinetul se va inchide insa incet-incet, iar numarul celor care se intorc va scadea”, a spus Marius Gîrlea, general manager jobsinro.ro si membru HR Club.
Managerii din strainatate, greu absorbiti pe piata locala
Cei care se uita cel mai des spre Romania sunt managerii si specialistii, care, dupa ce au acumulat experienta in strainatate, se reintorc pe piata locala pentru a oferi consultanta sau pentru a prelua pozitii de executiv, la salarii comparabile cu cele din Vest. “Numarul romanilor specialisti care aleg sa se intoarca in tara creste de la an la an. Am remarcat, de asemenea, si o tendinta accentuata de aplicare pentru posturi din piata locala si a expatilor. Toti acesti specialisti vin in cunostinta de cauza pe piata si nu cer un anumit salariu, ci accepta in mare masura ceea ce li se ofera”, sustine Daniela Necefor, managing partner al firmei de executive search Total Business Solutions.
Cu toate acestea, majoritatea specialistilor care si-au pierdut pe fondul crizei job-ul pe care il aveau in strainatate prefera sa se reorienteze profesional, evitand intoarcerea in tara, afirma Sorin Roibu, managing director, Arthur Hunt.
“Romanii se intorc pentru ca au auzit din tara ca prin anumite sectoare lucrurile se mai misca. Se intorc pentru ca nu mai au de ales acolo, nu mai au nici acoperisul casei pe care il regasesc in Romania. Se intorc pentru ca vor sa investeasca banii si cunostintele castigate acolo in afaceri antreprenoriale proprii (agricultura, mediu). In celasi timp, nu se intorc pentru ca politistul nu ii apara, pentru ca profesorul nu-i educa copiii, pentru ca bancherul le ia pielea de pe ei, pentru ca justitia e mai degraba surda decat oarba, pentru ca doctorul ii omoara cu zile si pentru ca face maxim 3 ore pana la Bucuresti cu avionul si 10 ore pana la Cluj cu masina”, mentioneaza Roibu.
Recrutarea unei persoane care locuieste si munceste in strainatate este o sarcina intinsa in timp, nelipsita de efort. Procesul consista intr-o serie de trei sau patru interviuri, dupa care candidatul este evaluat de conducerea companiei – client. Head-hunterii luau legatura cu candidatii din afara granitelor, realizau primul interviu telefonic sau prin Skype, si daca persoana se potrivea profilului cautat era adusa in tara pentru interviurile finale.
