Mexic, 1986
Pregatirile din 1986 pentru Cupa Mondiala din Mexic au fost intrerupte de un cutremur devastator in septembrie 1985. Socul principal, de 8,5 grade Richter, si cele ulterioare de 7,5 si 7,0 au daramat peste 400 de cladiri si au avariat grav alte 3.000, lasanad in urma peste 10.000 de morti si o tara aflata in blocaj fara servicii curente.
Dupa competitie, FIFA a afirmat ca Mexicul a reusit una dintre cele mai memorabile Cupe Mondiale, cu un Diego Maradona care a dominat jocul, asa cum o facea numai Pele inainte. Succesul mexicanilor a fost remarcabil, mai ales ca au avut numai doi ani la dispozitie sa pregateasca evenimentul dupa ce Columbia s-a retras ca tara gazda.
Impacturi majore, ulterioare organizarii evenimentului:
- Redobandirea increderii si motivatiei nationale la nivel psihologic, in urma cutremurului din 1985;
- Constructia si dezvoltarea unei infrastructuri de valoare indelungata;
- PIB a crescut cu 5,7% in 1986.
Sursa informatii: Colliers.com/ FIFA World Cup 2014: Brazilian Goals
Italia, 1990
Utilizarea numarului de stadioane pe post de catalizator pentru dezvoltarea urbana a castigat o popularitate reala numai dupa desfasurarea Compionatului Mondial de Fotbal din Italia in 1990, in special drept catalizator pentru reinnoirea de facilitati. Si accentul pus pe brandingul strategic al orasului a aparut, de asemenea, in perioada Cupei Mondiale din Italia.
Impacturi majore, ulterioare organizarii evenimentului:
- Modernizarea stadioanelor existente (inclusiv un nou acoperis pentru Stadio Olimpico);
- Noi sisteme de telecomunicatii;
- Dezvoltarea micro-infrastructurii;
- PIB a avansat cu 3,4% in 1989.
SUA, 1994
Participarea la Cupa Mondiala a crescut substantial de-a lungul anilor. Recordul a fost inregistrat la Campionatul Mondial din SUA, cand evenimentul a atins un record de la 3,6 milioane de spectatori. Acest rezultat a fost determinat de infrastructura substantiala sportiva existenta, cu foarte multe stadioane de mare capacitate, care au functionat la o capacitate de 96%.
In SUA, nu au fost construite noi stadioane, iar renovarile au fost de obicei minore. Singura cheltuiala reala a fost legata de adaugarea de iarba pe suprafete artificiale. Evenimentul din SUA a fost un mare succes si a stimulat cresterea Major League Soccer.
De altfel, Cupa Mondiala din SUA ( 1994) este socotita de multi a fi cel mai mare succes comercial dintre toate evenimentele de acest tip de pana in prezent si a avut un impact de durata asupra popularizarii sportului in una dintre cele mai mari natiuni de pe Pamant. A fost si printre cele mai profitabile, mai ales ca FIFA contribuie la cheltuielile de infrastructura facute de tara gazda. Chiar si asa, criticii arata ca evenimentul a fost de fapt o pierdere din perspectiva contribuabilului american.
Impacturi majore, ulterioare organizarii evenimentului:
- Un succes comercial cu un record de participare de 3,6 milioane de spectatori;
- A stimulat interesul pentru fotbal european in SUA si a atras noi sponsori;
- Stadionul Rose Bowl din Pasadena a fost renovat (2 mil. dolari).
Franta, 1998
Stade de France, un complex sportiv nou construit pentru Cupa Mondiala din 1998, a fost folosit drept un capalizator puternic in regenerarea zonei Saint-Denis, o suprafata de 750 de hectare industriala si brownfield in partea de nord a Parisului. Acest lucru a fost posibil deoarece autoritatile locale au construit treptat, incepand cu mijlocul anilor 80, o viziune economica si spatiala a viitorului dorit pentru acea zona.
Impacturi majore, ulterioare organizarii evenimentului:
- Regenerarea zonei Saint-Denis, inclusiv Stade de France si construtia a doua noi statii de metrou;
- Alte modernizari de stadioane;
- Impactul asupra PIB a fost totusi neglijabil.
Japonia si Coreea de Sud, 2002
Efectele economice pot fi si de scurta durata. Japonia a cheltuit 5 miliarde dolari pentru gazduirea Cupei Mondiale din 2002, eventual ca parte a unei initiative de a stimula cresterea economica intr-o economie aflata in recesiune. Dupa patru trimestre consecutive de contractie, economia a crescut in trimestrul al doilea din 2002, la o rata anuala de 4,3%, insa a stagnat apoi si a intrat pe scadere odata cu trimestrul intai din 2003 (-2,2%).
Au existat totusi unele efecte pozitive in Japonia inainte si in timpul jocurilor, cum ar fi o crestere a numarului de vizitatori straini si un impuls scurt dat PIB. In Coreea de Sud, rezultatele au fost mult mai tangibile. Un numar de 185.000 de locuri de munca au fost create si cu siguranta a existat un aflux de uristi, cu peste 200.000 de vizitatori veniti pentru Cupa Mondiala. Mai putin placute au fost insa demonstratiile sindicatelor din Coreea de Sud in timpul Cupei Mondiale din 2002, precum si protestele impotriva armatei SUA din cauza unui accident in care a fost implicat un vehicul militar american pe 13 iunie 2002, in care au fost ucise doua fete de 13 ani.
Impacturi majore, ulterioare organizarii evenimentului:
- Numarul de turisti a crescut cu 30.000 de la an la an;
- PIB a crescut cu 4,3% in Japonia dupa patru trimestre de scadere, dar a scazut din nou ulterior.
Germania, 2006
Similar cu perioada in care organizat si castigat Campionatul Mondial de Fotbal din 1974 (pe atunci Germania de Vest), nemtii au beneficiat in 2006 de reconfirmarea statutului si suprematiei economice, sociale si politice germane.
Impacturi majore, ulterioare organizarii evenimentului:
- Brandul "Germania" s-a imbunatatit;
- Au fost dezvoltate numeroase proiecte de infrastructura in orasele gazda;
- Turismul a crescut peste noapte cu 7,2 millioane de vizitatori;
- Initiativa "verde" a fost promovata eficient.
Africa de Sud, 2010
Dorinta de a crea un puternic sentiment de unitate nationala in Africa de Sud in urma unei lupte de un deceniu pentru reconciliere trebuie sa fi fost in spatele promovarii facute de Nelson Mandela ca aceasta tara sa devina gazda a Cupei Mondiale din 2010. Africii de Sud i-a fost acordats posibilitatea de a gazdui evenimentul, partial in semn de recunoastere a muncii lui Nelson Mandela de a unifica Africa de Sud.
Impacturi majore, ulterioare organizarii evenimentului:
- Recunoastere internationala si reconsiderarea sentimentului de apartenenta nationala;
- Imbunatatirea sistemelor de transport in comun din Cape Town, Durban si Johanesburg, precum si a industriei turistice si hoteliere.
Brazilia, 2014
Cupa Mondiala va actiona ca o reclama gigant pentru Brazilia si orasele sale gazda (inainte si dupa eveniment), vazute ca locuri destinate investitiilor, turismului si de resedinta, ca parte a unei strategii de marketing impresionante. Castigurile vor fi indirecte si ar trebui sa apara in 2015 si 2016 si pe termen mai lung.
De asemenea, anumite stadioane, precum Arena de Sao Paulo (Sao Paulo), Arena Pernambuco (Recife) si Estadio Pantanal (Cuiaba), vor avea un rol de catalizator al dezvoltarii urbane si economice. In plus, vor exista venituri impresionante din difuzare, reclame corporate, sponsorizare si merchandising, valori care depasesc in ziua de astazi cu mult incasarile din vanzari de bilete. Doar 30 de secunde de publicitate in timpul evenimentului poate ajunge la cateva milioane de dolari.
Costurile finale al evenimentului au fost estimate la 15 miliarde de dolari, acoperite in principal din fonduri publice. In schimb, numai din turism veniturile estimate se ridica la 11 miliarde de dolari.
