Increderea in bancile din Romania a fost zguduita de falimentul Lehman Brothers
Bancherii din Romania au fost luati prin surprindere de amplitudinea evenimentelor din Statele Unite ale Americii, Bursa de la Bucuresti s-a corelat cu scaderile de pe Wall Street, iar romanii au constientizat ca a inceput criza si la noi, desi cu putin timp in urma toate vocile din economie spuneau ca vom fi ocoliti de recesiune.
In sistemul bancar din Romania institutiile de credit sunt inca mici, comparativ cu cele din SUA, iar norocul lor a fost ca Banca Nationala nu le-a permis sa intre pe teritoriul activelor toxice cu care "se jucau" bancherii straini.
Totusi, increderea pe care romanii o aveau in banci a fost zguduita puternic dupa ce au vazut ca si unii dintre gigantii bancari din lume, Lehman Brothers, Fannie Mae si Freddie Mac au cazut in faliment.
Pierderea increderii in banci s-a manifestat prin numarul mare de retrageri de depozite pe care institutiile de credit din Romania le-au primit si pe care au fost nevoite sa le onoreze.
Luati pe nepregatite si neavand lichiditati suficiente pentru a onora cererile clientilor bancherii s-au indreptat spre facilitatea de creditare pusa la dispozitie de Banca Nationala a Romaniei. In octombrie 2008, BNR a imprumutat bancile cu suma record de 49 miliarde lei (13,3 mld. euro la un curs de 3,6827 lei/euro – cursul mediu din 2008).
In plus, cum pe plan international sistemul bancar se clatina, bancile-mama ale celor din Romania au taiat finantarile pe care le trimiteau pana acum sau le-au scumpit semnificativ. Urmare a acestor modificari survenite in structura finantarilor, bancile au inceput sa incurajeze economisirea populatiei, urcand dobanzile la depozite pana la peste 15%, in lei, si la mai mult de 7%, la euro.
In sistemul bancar din Romania institutiile de credit sunt inca mici, comparativ cu cele din SUA, iar norocul lor a fost ca Banca Nationala nu le-a permis sa intre pe teritoriul activelor toxice cu care "se jucau" bancherii straini.
Totusi, increderea pe care romanii o aveau in banci a fost zguduita puternic dupa ce au vazut ca si unii dintre gigantii bancari din lume, Lehman Brothers, Fannie Mae si Freddie Mac au cazut in faliment.
Pierderea increderii in banci s-a manifestat prin numarul mare de retrageri de depozite pe care institutiile de credit din Romania le-au primit si pe care au fost nevoite sa le onoreze.
Luati pe nepregatite si neavand lichiditati suficiente pentru a onora cererile clientilor bancherii s-au indreptat spre facilitatea de creditare pusa la dispozitie de Banca Nationala a Romaniei. In octombrie 2008, BNR a imprumutat bancile cu suma record de 49 miliarde lei (13,3 mld. euro la un curs de 3,6827 lei/euro – cursul mediu din 2008).
In plus, cum pe plan international sistemul bancar se clatina, bancile-mama ale celor din Romania au taiat finantarile pe care le trimiteau pana acum sau le-au scumpit semnificativ. Urmare a acestor modificari survenite in structura finantarilor, bancile au inceput sa incurajeze economisirea populatiei, urcand dobanzile la depozite pana la peste 15%, in lei, si la mai mult de 7%, la euro.
Creditele cu buletinul sau activele toxice din Romania
Sistemul bancar romanesc nu a avut active toxice de talia celor din Statele Unite ale Americii, dar nici „curat” nu a fost, deoarece credite acordate doar cu buletinul in perioada 2007 – 2008 au ajuns, acum, sa dea cele mai mari batai de cap bancherilor.Companiile din Romania au observat, incet, dar sigur, ca vanzarile lor scad puternice, ca finantarile de la banci se obtin tot mai greu, iar marjele de profit se diminueaza drastic. Cand veniturile scad drastic se impun taieri semnificative ale cheltuielilor, si cum companiile din Romania cheltuiau cel mai mult cu salariile, ele au inceput restructurarile de personal, bonusurile au disparut, iar salariile au fost diminuate.
Fara aceleasi venituri ca si pana la inceputul crizei, romanii nu au mai putut sa isi plateasca ratele la credite, in special cei care au contractat imprumuturi doar cu buletinul.
Seful Biroul de Credit, Serban Epure, admitea, in martie 2009, ca cei mai multi restantieri romani au o datorile relativ mica la un credit de consum, acordat fara solicitarea unor garantii. De asemenea, tot Biroul de Credit anunta atunci ca de la inceputul anului 2009 se constata o incetinire a creditarii populatiei, precum si un ritm de crestere a restantelor ridicat.
De la inceputul crizei in Romania – septembrie 2008 – si pana la sfarsitul lunii iulie a acestui an restantele la credite s-au majorat cu aproape 175%, ajungand la 5,9 miliarde lei, fata de 2,15 miliarde lei cat erau initial. Economistii sustin ca restantele vor continua sa creasca.
Restructurarea cuvantul de ordine in banci
Desi au incercat sa ascunda acest lucru, bancile au initiat si ele, ca orice companie ce cauta sa isi mentina profiturile, ample programe de restructurare. Acestea s-au axat pe reducerea personalului, stoparea extinderii retelei teritoriale sau chiar reducerea ei, renegocierea chiriilor si taierea bonusurilor.
Cele mai importante procese de reducere a cheltuielilor s-au petrecut in Bancpost si ING Bank Romania, ambele insttutii apeland la reducerea cheluielilor salariale prin introducerea concediului fara plata, pe baza voluntara.
De asemenea, Banca Comerciala Romana si BRD-Groupe Societe Generale, primele doua banci din sistem dupa valoarea activelor au redus, in ultimul an, numarul de salariati cu aproximativ 1.000. Si Raiffeisen Bank va reduce in acest an numarul angajarilor, iar plecarile salariatilor vor face ca personalul bancii sa scada natural pana la finalul lui 2009, in conditiile in care la sfarsitul lui 2008 banca avea 6.800 de angajati.
Tot in ultimul an angajatii Credit Europe Bank au cerut sprijinul Federatiei Sindicatelor din Asigurari si Banci (FSAB), dupa ce banca a decis inceperea unei proceduri de restructurare, prin care salariatilor li se cerea sa-si semneze demisia, pentru a evita plata salariilor compensatorii.
Restructurarile din banci nu s-au oprit aici, institutiile de credit initializand si ample programe de modificare a creditelor neperformante, prin reesalonari, rescadentari si amanari de la plata.
BCR a restructurat, pana in prezent, aproximativ 2.500 de credite ale persoanelor fizice care au inregistrat intarzieri la plata, circa 70% dintre acestea fiind imprumuturi ipotecare. Banca Transilvania a lansat o platforma anti-criza ce cuprinde o facilitate de restructurare a creditului pentru IMM-uri menita sa sustina companiile in contextul dificil al crizei financiare mondiale.
Mai drastici, ungurii de la OTP Bank Romania au restructurat peste 2.000 de credite de la inceputul anului, insa au inceput si procedura de executare a clientilor ce nu si-au platit datoriile nici la doua luni ce au fost restructurati.
Cele mai importante procese de reducere a cheltuielilor s-au petrecut in Bancpost si ING Bank Romania, ambele insttutii apeland la reducerea cheluielilor salariale prin introducerea concediului fara plata, pe baza voluntara.
De asemenea, Banca Comerciala Romana si BRD-Groupe Societe Generale, primele doua banci din sistem dupa valoarea activelor au redus, in ultimul an, numarul de salariati cu aproximativ 1.000. Si Raiffeisen Bank va reduce in acest an numarul angajarilor, iar plecarile salariatilor vor face ca personalul bancii sa scada natural pana la finalul lui 2009, in conditiile in care la sfarsitul lui 2008 banca avea 6.800 de angajati.
Tot in ultimul an angajatii Credit Europe Bank au cerut sprijinul Federatiei Sindicatelor din Asigurari si Banci (FSAB), dupa ce banca a decis inceperea unei proceduri de restructurare, prin care salariatilor li se cerea sa-si semneze demisia, pentru a evita plata salariilor compensatorii.
Restructurarile din banci nu s-au oprit aici, institutiile de credit initializand si ample programe de modificare a creditelor neperformante, prin reesalonari, rescadentari si amanari de la plata.
BCR a restructurat, pana in prezent, aproximativ 2.500 de credite ale persoanelor fizice care au inregistrat intarzieri la plata, circa 70% dintre acestea fiind imprumuturi ipotecare. Banca Transilvania a lansat o platforma anti-criza ce cuprinde o facilitate de restructurare a creditului pentru IMM-uri menita sa sustina companiile in contextul dificil al crizei financiare mondiale.
Mai drastici, ungurii de la OTP Bank Romania au restructurat peste 2.000 de credite de la inceputul anului, insa au inceput si procedura de executare a clientilor ce nu si-au platit datoriile nici la doua luni ce au fost restructurati.
BNR de la debitor la creditor net al sistemului bancar
Nu doar bancile comerciale si-au schimbat strategia de lucru in primul an de criza din tara noastra, ci si Banca Nationala a Romaniei, care a trecut la pozitia de creditor net al sistemului bancar local, dupa ce mult timp a fost debitor net.
Premisele reducerii rezervelor minime obligatorii (pe care bancile comerciale le constituie la banca centrala) si ale scaderii dobanzii de politica monetara urmau sa fie exterm de clare abia atunci cand BNR va ajunge in pozitia de creditor net al sistemului, iar inflatia se va reduce, spune guvernatorul BNR, Mugur Isarescu (foto), in 2008 inainte de inceperea crizei.
Schimbarea pozitiei BNR s-a vazut cel mai bine in luna octombrie a anului 2008, adica la inceputul primului an de criza, cand lichiditatea din banci a disparut, iar atacul speculativ asupra leului coroborat cu neincrederea manifestata fata de institutiile de credit au condus la retrageri masive ale economiilor.
Bancile au imprumutat in octombrie 2008, de la BNR, 49 miliarde lei (13 miliarde euro) prin intermediul facilitatii de credit (creditul lombard), de 28 de ori mai mult fata de suma totala astfel imprumutata in perioada ianuarie - septembrie 2008.
Institutiile de credit din Romania au apelat mai mult la acest imprumut de ultima instanta, pentru care au platit 14,25% pe an, in conditiile in care, in octombrie, dobanzile din piata interbancara au crescut foarte mult, cotatiile date de banci depasind in unele zile 100% pe an.
Mai mult, in prima parte a lui 2009, Consiliul de Administratie al BNR a inceput sa taie dobanda de politica monetara, masura mult ceruta de bancheri, dar pentru care sperantele erau slabe. Dobanda cheie stabilita de BNR a scazut cu 1,75 puncte procentuale de la inceputul crizei, de la 10,25% pe an cat era in septembrie 2008, pana la 8,5% in prezent, iar tendinta este de reducere in conditiile in care rata inflatiei anuale s-a diminuat pana la sub 5%.
Premisele reducerii rezervelor minime obligatorii (pe care bancile comerciale le constituie la banca centrala) si ale scaderii dobanzii de politica monetara urmau sa fie exterm de clare abia atunci cand BNR va ajunge in pozitia de creditor net al sistemului, iar inflatia se va reduce, spune guvernatorul BNR, Mugur Isarescu (foto), in 2008 inainte de inceperea crizei.
Schimbarea pozitiei BNR s-a vazut cel mai bine in luna octombrie a anului 2008, adica la inceputul primului an de criza, cand lichiditatea din banci a disparut, iar atacul speculativ asupra leului coroborat cu neincrederea manifestata fata de institutiile de credit au condus la retrageri masive ale economiilor.
Bancile au imprumutat in octombrie 2008, de la BNR, 49 miliarde lei (13 miliarde euro) prin intermediul facilitatii de credit (creditul lombard), de 28 de ori mai mult fata de suma totala astfel imprumutata in perioada ianuarie - septembrie 2008.
Institutiile de credit din Romania au apelat mai mult la acest imprumut de ultima instanta, pentru care au platit 14,25% pe an, in conditiile in care, in octombrie, dobanzile din piata interbancara au crescut foarte mult, cotatiile date de banci depasind in unele zile 100% pe an.
Mai mult, in prima parte a lui 2009, Consiliul de Administratie al BNR a inceput sa taie dobanda de politica monetara, masura mult ceruta de bancheri, dar pentru care sperantele erau slabe. Dobanda cheie stabilita de BNR a scazut cu 1,75 puncte procentuale de la inceputul crizei, de la 10,25% pe an cat era in septembrie 2008, pana la 8,5% in prezent, iar tendinta este de reducere in conditiile in care rata inflatiei anuale s-a diminuat pana la sub 5%.
