Masurile de austeritate vor continua
Salvarea de la faliment a Greciei si deciziile legate luate de liderii europeni cu privire la recapitalizarea bancilor nu vor schimba cu nimic situatia tarilor cu datorii, care vor trebui sa apese in continuare pe pedala austeritatii."Ca intr-o companie, o restructurare a costurilor se face mult mai rapid decat o crestere de venituri", justifica intr-un fel economistul Florin Citu (foto) tendinta de a implementa masuri de austeritate, care de cele mai multe ori se aplica pe timp de criza la insistentele creditorilor.
"Era normal ca reformele sa se fi facut pe timp de crestere economica, dar guvernele nu au nicio motivatie in acest sens", completeaza economistul.
In schimb, Citu crede ca reducerea prezentei statului in economie este singura solutie pentru a creste sustenabil pe termen lung.
"Totusi, pentru a minimiza costul acestor reforme pe termen scurt, guverunul Romaniei poate sa reduca o parte din impozite", completeaza Citu.
In plus, Andrei Radulescu este de parere ca marja de manevra a politicii bugetare pentru rederesarea economiei este nula, iar singura sansa este grabirea procesului de atragere a fondurilor structurale.
"Placa austeritatii va continua sa existe cata vreme climatul extern se va mentine nefavorabil", conchide Radulescu.
Este un moment bun acum sa investim?
Analistul Avantgarde Finance, Andrei Radulescu (foto), crede ca trebuie sa fim in continuare prudenti cand este vorba de investitii si sa monitorizam climatul macro-bursier international."Recomand portofolii diversificate, defensive, atata timp cat climatul extern nu se va ameliora sau ofensive in caz contrar", explica Radulescu, care completeaza ca in momentele de reducere a aversiunii fata de risc putem sa supraalocam pe companiile din sectoarele ciclice (comert, bancar).
In privinta investitiilor imobiliare, analistul Avantgarde Finance sustine ca procesul de ajustare a preturilor activelor va continua, mai ales ca unele institutii bancare nu vor mai avea rabdare cu rau platnicii si vor scoate bunurile imobiliare la licitatii.
"Deci, tendinta de declin va persista, cata vreme nu se va investi in economia interna", apreciaza Radulescu.
Cvasi-stagnarea economica va persista in Romania. Criza nu se termina
In acest moment sunt sanse relativ reduse pentru a reintra in recesiune in 2012, crede economistul Florin Citu, dar este mai probabila o crestere foarte aproape de 0%, in contextul cresterilor de impozit si a impingerii platilor scadente ale statului in viitor.Oricum, Citu crede ca deciziile liderilor europeni vor avea un efect pozitiv pe termen scurt, dar efectele pentru economia reala se vor lasa asteptate.
"Din pacate, nu cred ca solutiile oferite aseara de liderii zonei euro vor pune capat crizei incepute in 2007. In continuare solutiile oferite implica masuri de austeritate, ceea ce pe termen mediu va inrautatii lucrurile. Pentru a pune punct crizei actuale, era nevoie de o solutie care sa implice Spania, Italia si Portugalia. Dar pentru ca nu s-a intamplat, vom revizita aceasta problema cel mai probabil in primavara", spune Citu.
De asemenea, nivelul de trai din Romania ar putea scadea, daca nu se vor lua noi masuri concrete de contracarare a crizei din zona euro, mentioneaza si analistul Andrei Radulescu.
"Climantul macro bursier extern se va mentine dificil, iar Romania va continua sa fie ocolita de fluxurile investitionale internationale. Cu alte cuvinte, intr-un astfel de scenariu, nivelul de trai din Romania va avea de suferit", explica Radulescu.
Cash-ul este (inca) rege
Cu increderea in banci la cote minime si cu scaderea burselor, un alt cititor a intrebat in Live-Text unde ar fi bine sa isi tina banii. "In astfel de momente, cash is king. Se pot, insa, construi portofolii diversificate, care sa incorporeze clase de active cu corelatii negative ale randamentelor. Propun un portofoliu flexibil din punct de vedere al alocarii pe clase de active, care sa incorporeze cel putin 30% cash, 10-15% aur, 25-30% titluri de stat emise de SUA si Germania, eventual Australia si 15% diversificat pe actiuni - 70% pe actiuni din sectoare cu potential pe plan mondial si 30% defensive: farma, utilitati etc-. Restul de 20% poate fi alocat pe valute si alte instrumente financiare. Atentie la climatul macro bursier international, in caz de ameliorare a perceptiei fata de risc, recomand supra-alocarea pe actiuni", a explicat Andrei Radulescu.
Solutia aprobata miercuri dimineata constituie o noua etapa intermediara pentru realizarea uniunii politice in Europa. Dar, deocamdata, Radulescu crede ca rezolva situatia critica a finantelor publice din unele state ale zonei euro. Prin urmare, se asteapta in continuare la momente de volatilitate pe pietele financiare europene, romaneasca.
"Greu de spus cum vor incheia anul actiunile SIF-urilor, Banca Transilvania si SNP. Am putea observa un nou moment de respiro temporar, caz in care toate aceste actiuni ar putea consemna cresteri de cel putin 10%. Pe de alta parte, atentie ca deja indicele DAX, spre exemplu, a anticipat aceasta solutie europeana si s-a apreciat puternic in ultimele saptamani. Nu este exclus sa asistam la fenomenul buy the roumor, sell the news. Prudenta ramane in continuare cuvantul de ordine la investitii", a conchis analistul.
Decizia nu inseamna inceputul unei piete bull pe bursa
Decizia de salvare a zonei euro nu va determina inceputul unei piete bull pe burse, deoarece problemele sunt de natura structurala si nu sunt rezolvate nici pe departe. "O piata bull va demara in momentul in care va fi clar ca economia mondiala va intra intr-un nou ciclu economic. Acest moment va fi semnalat de evolutia investitiilor in sectorul privat. Momentan, in ultimele 8 trimestre, am asistat la un start ratat al unui nou ciclu economic - iesirea din primul val recesiune nu s-a identificat cu intrarea intr-un nou ciclu economic", a explicat Andrei Radulescu.
Un cititor a constatat, insa, ca in 2009 si 2010 a existat piata bull fara schimbarea ciclului economic. "Chiar credeti ca o piata bull poate exista doar pe date economice concrete (nu si pe o premisa sau speranta/asteptari ca lucrurile vor evolua pozitiv in economie)?", a intrebat acesta.
Analistul Avantgarde considera ca un start de piata bull ar putea fi unul ratat sau o normalizare dupa un exces de panica.
"Piata bull din anii 2009 si 2010 a avut la baza masurile expansioniste monetare si bugetare implementate pe mapamond, in contextul primului val de criza. Din pacate, economiile dezvoltate nu au demonstrat ca au intrat intr-un nou ciclu economic. O reintrare intr-un nou ciclu economic va fi semnalata de relansarea sistematica a investitiilor private sustenabile, ceea ce nu s-a intamplat pana in prezent - sectorul privat s-a limitat la a raspunde acestor masuri expansioniste", a comentat Radulescu.
Precedentul a fost creat
Salvarea Greciei poate genera un efect de contagiune la nivelul celorlalte tari afectate de criza, mai ales ca a creat un precedent. Insa, problema "moral hazard" a aparut inca de anul trecut, dupa primul pachet de sustinere a elenilor. "De altfel, pietele financiare au exprimat acest moral hazard prin cresterea generalizata a primelor de risc ale tarilor din zona euro. Vara aceasta, Italia a intrat in hora atacurilor speculative ale pietelor financiare - CDS-ul Italiei a crescut spre valori nesustenabile. Este, deci, o problema de contagiune iar solutia de aseara poate intr-o masura sa descurajeze procesele de consolidare bugetara ale celorlalte state cu valori nesustenabile ale indicatorilor din sfera finantelor publice. Acestea ar putea solicita, la randul lor, reduceri ale datoriilor publice", a explicat Andri Radulescu.
In cadrul Live-Text-ului, unul din cititori a intrebat daca aceasta reducere a datoriei creeaza un precedent, urmand ca si alte state cu probleme sa renunte la implementarea reformelor, pentru a astepta aceeaisi solutie. "Credeti ca bancile care au renuntat la aceste creante au facut un act de caritate sau au cerut in schimbul renuntarii ceva in schimb, controlul asupra unor institutii financiare sau nefinanciare?", a intrebat cititorul.
Florin Citu crede ca efectul ar trebui sa fie dual: pe de o parte negativ, din cauza iertarii datoriilor Greciei cu 50% si pe de alta parte pozitiv, pe termen mediu si lung, pentru ca se pot concentra pe dezvoltarea afacerilor, fara a fi grevate de expunerea pe statul elen.
"Riscul cel mai mare care deriva din deciziile de ieri este exact acesta al crearii unui precedent. Pentru a convinge pietele ca acest risc nu este real tarile respective vor fi fortate sa accepte progame de austeriate (reducerea cheltuielilor publice si cresterea de taxe si impozite).
Eliminarea acestui risc depinde foarte mult de vointa politic si de gradul de suportabilitate al cetatenilor din Spania, Italia si Portugalia.
Bancile nu au facut un act de caritate. Au avut de ales intre varianta cu falimentul Greciei si cea cu iertarea a 50% din datorie. Este clar cred eu de ce au ales varianta a doua", a explicat economistul.
Cursul valutar va depinde in continuare de contextul macro
O buna parte din intrebarile cititorilor a fost despre evolutia francului si a monedei europene, pe termen scurt si lung. Economistul Florin Citu considera ca francul elvetian va ramane o moneda interesanta pentru cei cu aversiune la risc.
"Presiunile de apreciere fata de euro si dolar se mentin ridicate pana cand criza datoriilor suverane va fi rezolvata definitiv. Referitor la evolutia fata de RON exista in continuare conditiile de depreciere a monedei nationale, deci un curs in crestere", a mai spus Citu.
in acelasi timp, Andrei Radulescu, spune ca Banca Centrala a Elvetiei (SNB) va continua sa intervina in piata, cata vreme se vor mentine incertitudini in uniunea monetara internationala. Motivul: francul este un refugiu rapid si sigur pentru fluxurile de capital cu expunere pe continent. "Balonul de oxigen pentru SNB va fi in momentul in care se va intrevedea luminita de la capatul tunentului pentru criza datoriilor suverane", a continuat Radulescu.
Acesta a mai explicat ca, pe termen scurt, cursul euro/ron va depinde de climatul macro bursier international si de reusita politicii economice interne in a raspunde provocarilor actuale.
"Din pacate, asistam la iesiri de capital din economia interna, fapt care se reflecta prin deprecierea monedei nationale. Daca politica economica interna va reusi sa se incadreze in reformele convenite cu autoritatile internationale si nu vor exista abateri in anul electoral, am putea asista la o apreciere a leului in raport cu euro, pe termen mediu. Pentru aceasta, este nevoie de reintrarea economiei interne pe orbita investitorilor internationali", sustine analistul Avantgarde Finance.
In opinia sa, cursul leu/dolar este un cros intre leul/euro si dolar/euro. Daca climatul macro bursier extern se va mentine nefavorabil, dolarul se va aprecia in raport cu leul. Invers, am putea asista la o apreciere a leului in raport cu dolarul.
Intrebat in ce moneda recomanda pastrarea si investirea banilor, Radulescu spune ca schimbarea moendei tine foarte mult de orizontul de investitii.
"Pe termen lung, dolarul va continua sa se deprecieze daca arhitectura financiara actuala se va mentine. Personal, nu cred ca zona euro se va destrama. Ar fi un scenariu apocaliptic. Dar, cu siguranta, vom asista la noi momente de volatilitate pe pietele valutare. Cu maxima prudenta si atentie se poate realiza un randament bun si pe astfel de momente de volatilitate. Puteti incerca un portofoliu diversificat de valute, dar depinde foarte mult de monitorizarea climatului macro bursier mondial", a conchis Radulescu.
BNR va taia dobanda de politica monetara
Economistul Florin Citu considera ca exista toate premisele ca BNR sa reduca dobanda de politica monetara in urmatoarea sedinta de consiliu, cu pana la un punct procentual, de la 6,25% pana la 5,25%."Pentru a avea efect, decizia BNR trebuie sa fie una semnificativa. Din punctul meu de vedere trebuie sa implice relaxarea conditiilor monetare din Romania", a spus Citu.
Economistul adauga ca este nevoie de o depreciere controlata si scaderea dobanzii la care bancile au acces la finantarea, precum si de interventia pe piata interbancara pentru a scadea si dobanzile la 12 luni.
Pe de alta parte, Andrei Radulescu crede ca BNR va reduce dobanda cu cel putin 25 de puncte de baza, la inceputul lunii noiembrie, mai ales ca a semnalat la cea mai recenta sedinta de politica monetara ca este pregatita sa reia procesul de normalizare a politicii monetare.
Riscurile inflationiste vor ramane ridicate
Analistul Avantgarde Finance Andrei Radulescu se asteapta la o accelerare a presiunilor inflationiste pe mapamond, cel putin in economiile dezvoltate, ca modalitate de ajustare la criza datoriilor suverane. "Practic, prin inflatie mai mare scade valoarea reala a rambursarii datoriilor. Deja inflatia in SUA este 4%, in zona euro 3%", explica Andrei Radulescu, care da exemplul Germaniei dupa primul razboi mondial.
De asemenea, si Florin Citu crede ca inflatia ramane o problema pentru o economie ineficienta cum este cea a Romaniei.
"BNR ar trebui sa vada daca tinta actula nu este prea ambitioasa. In aceste moment putem accepta o inflatie in jur de 4%, pentru ca o reducere sub acest nivel ar implica costuri mult prea mari pentru economia reala", completeaza Citu.
Salvarea euro, un nou pas. Insuficient, insa
Economistul Florin Citu a explicat ca solutia oferita iarta Grecia de jumatate din datorie, care se traduce in pierdere pentru creditorii acestei tari."Partea ramasa trebuie paltita de Grecia in continuare in termenii acceptati la momentul imprumutului. Nu este nimic moral in deciziile de ieri ci doar o solutie de salvare a zonei euro intr-un moment de cumpana. Din pacate modul in care vom putea sanctiona aceste decizii este doar prin vot", spune Citu.
Ambilor invitati li s-a cerut parerea sincera despre deciziile luate, daca sunt cele asteptate sau daca era nevoie de mai mult?
"Reactia pietei arata ca deciziile au raspuns cerintelor unei mari parti din actorii pietei. Totusi, din punctul meu de vedere, era nevoie de mai mult pentru a putea rezolva definitiv criza datoriilor suverane in zona euro", a explicat Florin Citu.
Andrei Radulescu este de parere ca un nou pas spre realizarea uniunii politice in Europa, plafonul care sa fereasca uniunea monetara de astfel de crize. "Deciziile sunt, in mare parte, cele asteptate. Inca nu se respecta principiul shared solidarity intre tarile membre ale UE. Cu toate acestea, problemele nu sunt nici pe departe rezolvate. Se cumpara in continuare timp", a mai spus analistul.
