Piata locala a platformelor digitale de mobilitate urbana, precum Uber, Taxify si Clever, este de aproape 1,6 miliarde de lei si genereaza beneficii economice de peste 1 miliard de lei, fiind complementara serviciilor de taximetrie. Valoarea pietei si beneficiile reprezentate de taxe si impozite platite la stat ar scadea, daca legislatia in domeniu ar deveni restrictiva si ar creste, daca va exista o reglementare clara, arata un studiu realizat de PwC Romania.

Piata locala a platformelor de mobilitate urbana, de tip Uber sau Clever, este estimata la 1,587 miliarde de lei, din care piata de e-hailing, care include contravaloarea serviciilor de taximetrie generate prin aplicatiile de mobilitate urbana, este de 706 milioane de lei, iar cea de ride-sharing de 881 milioane de lei, potrivit unui studiu efectuat de PwC Romania pentru Asociatia ”Coalitia pentru Economia Digitala”, din care fac parte Digital Nation, Institute for Digital Government, Romanian IT, WOW Factory si Uber.

Piata locala de ride-sharing reprezinta 21% din piata totala de transport urban privat, iar piata totala a platformelor de mobilitate urbana, care include si contravaloarea serviciilor de taximetrie generate prin aplicatiile de mobilitate urbana, reprezinta 44% din total.

„Studiul arata ca activitatea platformelor de mobilitate urbana genereaza beneficii economice directe si indirecte de peste 1 miliard de lei anual, fiind complementara serviciilor de taximetrie. Astfel, beneficiile directe, reprezentate de taxele si impozitele platite de catre operatorii de transport ce utilizeaza aceste platforme digitale de mobilitate, sunt de 304 milioane de lei anual, in vreme ce beneficiile indirecte, care reprezinta gradul de multiplicare in economie al consumului de servicii de transport urban privat generat prin platformele de mobilitate urbana, sunt de 781 milioane de lei”, sustin reprezentantii PwC.

Licentele de taxi si veniturile firmelor, in crestere

In ultimii patru ani, in Bucuresti si Ilfov, numarul de licente de taxi a crescut cu circa 4%, iar venitul operational al firmelor de taximetrie a crescut cu 11% in acelasi interval. „Cresterea platformelor digitale de mobilitate urbana nu s-a reflectat in scaderea activitatii firmelor de taximetrie, ci a venit in completarea serviciilor oferite de acestea”, a declarat Bogdan Belciu, partener in cadrul PwC Romania.

Ministerul Transporturilor a...
Citeste si: Ce se schimba pentru Uber si Taxify dupa publicarea OUG

Potrivit studiului, ulterior intrarii pe piata locala a platformelor de mobilitate urbana, s-a observat o crestere accelerata a numarului companiilor cu activitate de transport persoane. Astfel, in timp ce in perioada 2004-2014, numarul firmelor transportatoare a crescut cu o medie de 3% pe an, in perioada 2014- 2018 numarul acestora a urcat, in medie, cu 17% pe an, cea mai mare crestere inregistrandu-se in 2017 (42% fata de 2016), in anticiparea introducerii obligativitatii soferilor de a colabora cu platformele de mobilitate urbana prin intermediul unei firme.

Numarul de soferi de ride-sharing reprezinta 21% (circa 20.000) din totalul numarului de soferi de transport urban privat, in vreme ce soferii de taxi care folosesc aplicatii de mobilitate urbana, precum Clever, Star Taxi, reprezinta 23% din total (aproape 22.000). In continuare, numarul de soferi de taxi care nu folosesc nicio aplicatie de mobilitate urbana este de circa 54.000. Serviciile de taximetrie reprezinta 84% din piata totala de servicii de transport urban privat. In medie, romanii fac aproximativ 17 calatorii pe an cu taxiul si 3 calatorii pe an prin intermediul platformelor de ride sharing.

Potrivit studiului, 74% din comenzile pe care le onoreaza un sofer de taxi sunt efectuate prin intermediul aplicatiilor mobile, 95% din taximetristii parteneri considera aplicatiile utile sau foarte utile, iar 8 din 10 taximetristii parteneri considera ca munca lor zilnica este mult mai usurata de aplicatiile mobile de tip e-hailing.

Scenarii posibile

Intr-un scenariu optimist, in care legea privind activitatile de transport alternativ s-ar adopta in forma dezbatuta de Parlament, iar piata licentelor de taxi s-ar liberaliza, piata de e-hailing si beneficiile generate de aplicatiile de mobilitate ar creste.

Clever anunta cateva dintre...
Citeste si: Ce prevede proiectul de OUG pentru serviciile de ridesharing

“Scenariul pesimist este cel in care legislatia va deveni restrictiva, piata va fi limitata sau va disparea complet. In acelasi timp, se pastreaza numarul de licente de taxi la plafoanele existente, ceea ce ar genera o cerere subservita de servicii de mobilitate. Scenariul de baza, in care nu s-ar schimba nimic, legislatia ramane neclara, iar plafonul de licente ramane la fel. Scenariul optimist este cel in care se adopta legea VTS in modul in care a fost dezbatuta in Parlament, se ajusteaza si plafonul de licente de taxi, pentru ca impreuna sa adreseze mai bine o nevoie din ce in ce mai mare de mobilitate. Practic, estimam ca piata de e-hailing ar scadea, in varianta pesimista la 900 de milioane de lei, dar ar putea ajunge pana la 2,8 miliarde in anul 2023, in varianta optimista in care se reglementeaza in mod eficient aceasta piata. Din punctul de vedere al beneficiilor generate, asta inseamna o potentiala crestere de la 1,1 miliarde la 1,9 miliarde. Daca cumulam incasarile suplimentare la buget in urmatorii 4 ani, 2020 pana in 2023, practic, asta inseamna peste 1,1 miliarde de lei, bani incasati suplimentar. Pe de alta parte, in cazul scenariului pesimist, am asista la o scadere semnificativa a incasarilor”, explica Bogdan Belciu.

Studiul a fost realizat pe estimarile obtinute de PwC pe baza datelor publice si din discutiile individuale cu o parte din companiile care activeaza in domeniu.

La nivel global, piata de e-hailing este estimata in prezent la 61 de miliarde de dolari si este de asteptat ca aceasta sa creasca pana la 218 miliarde de dolari la orizontul anului 2025. Se estimeaza ca in Europa va avea loc o schimbare structurala in distributia sistemelor de mobilitate pana in 2030, stocul de masini fiind prognozat sa se reduca de la 280 de milioane la 200 de milioane, crescand totodata adoptia masinilor electrice si autonome.

E-hailing este un termen folosit pentru aplicatiile de mobilitate urbana, unde masinile sunt folosite in mod partajat. Sunt doua variante de e-hailing: platformele care agrega serviciile de taxi in care te poti inscrie pentru a face o comanda la taxi, cum ar fi Clever si sistemele de ridesharing, ca Uber si Taxify, explica Belciu.

Uber, Bolt si Clever -...
Citeste si: Uber, Bolt si Clever #continua sa lupte pentru ride-shareing

PwC este o retea de firme prezenta in 158 de tari cu mai mult de 250.000 de angajati care ofera servicii in domeniul auditului, consultantei fiscale si consultantei pentru afaceri.


Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Auto »



Citeste si
Reactia Uber si Clever dupa decizia Primariei Bucuresti