Popularitatea mașinilor electrice (EV) a explodat în ultimii ani, însă deși în prezent acestea ajung să reprezinte chiar și un sfert din totalul automobilelor noi vândute, străzile vor continua să fie dominate ani buni de către mașinile clasice, cu combustie (ICE). În momentul de față, sub 1% din mașinile care circulă pe străzile din România sunt electrice, arată datele furnizate de analiștii Erste Group, principalul acționar al BCR.
”Dacă ne uităm doar la înmatriculările de mașini noi, acestea s-ar putea să ne inducă în eroare, deoarece durata de viață a unei mașini este de 15-25 de ani. Ponderea vehiculelor electrice în totalul parcului auto din țările ECE se situează sub 1% în toate aceste țări. O excepție europeană este Norvegia, unde aproximativ o cincime din toate mașinile aflate în circulație sunt electrice”, menționează Juraj Kotian, șeful departamentului de cercetare Europa Centrală și de Est, Erste Group.
*BEV = Battery Electric Vehicle – Automobil care operează 100% electric
România, lider regional la vânzări de mașini 100% electrice
În România, mașinile electrificate (100% electrice + hibrid + plug-in hybrid) au ajuns la o cotă de piață de 23,8% din totalul mașinilor noi vândute, în primele 10 luni din acest an. România este liderul regional la capitolul înmatriculări de mașini 100% electrice, acestea reprezentând circa 10% din total, potrivit datelor Erste valabile la finalul primului semestru din 2023.
Citeste si:
Vehicule hibride, atât plug-in, cât și standard, sunt populare în special în Ungaria, unde acestea dețin o cotă de 44% din piață.
În ciuda faptului că mașinile electrice încă reprezintă doar o foarte mică parte din flota auto, analiștii Erste se așteaptă ca cifrele să crească semnificativ a doua parte a deceniului, pe măsură ce vehiculele electrice vor deveni mai accesibile.
Mașinile electrice, cu 15-50% mai scumpe decât cele clasice. Câte salarii trebuie să economisească un român pentru a cumpăra un EV
Comparativ cu țările din regiune, șoferii români simt cel mai puternic costul încă ridicat al mașinilor electrice (EV). Mai exact, un român cu venituri medii ar trebui să își economisească timp de 10 ani salariul net pentru a putea să își cumpere o mașină electrică premium, sau circa 2,2 ani pentru a putea să își cumpere una dintre cele mai ieftine mașini electrice.
Citeste si:
De cealaltă parte, un șofer român care ar vrea să își cumpere o mașină clasică (ICE - Internal Combustion Engine) premium/de mari dimensiuni, ar trebui își economisească salariul timp de aproximativ 8 ani. De asemenea, o mașină ICE ieftină îi costă pe români aproximativ 1,8 salarii anuale.
”Unul dintre principalele motive pentru care vânzările de mașini electrice sunt încă relativ scăzute în Europa Centrală și de Est (ECE) este accesibilitatea limitată. În comparație cu mașinile cu combustie internă, vehiculele electrice sunt cu 15-50% mai scumpe, în funcție de tipul mașinii”, spune Juraj Kotian.
Mai mult, dacă în acest context adăugăm salariile mai mici din ECE, se poate observa clar că un cumpărător din țări precum România, Polonia, Cehia sau Ungaria se confruntă cu un cost semnificativ mai mare decât un potențial cumpărător din vestul Uniunii Europene.
Citeste si:
În aceste condiții analiștii Erste consideră că există un potențial mai mare pentru vehiculele electrice cu costuri reduse în ECE, Dacia fiind astfel foarte bine poziționată să își mărească vânzările din regiune, din moment ce se concentrează tocmai pe segmentul low-cost de mașini electrice. Totodată, producătorii din China care exportă în Europa au cele mai mari șanse de reușită în ECE.
Citiți și Chinezii construiesc o mașină electrică cu 10.000 de euro mai ieftin decât europenii
Este mai ieftin să ai o mașină electrică decât una pe benzină?
Răspunsul la această întrebare este că mai degrabă nu, cel puțin dacă luăm în considerare doar costul combustibilului.
”S-a presupus de mult timp că nivelul costurilor de exploatare al vehiculelor electrice în comparație cu cele ale automobilelor cu motor cu ardere internă sunt mai mici. Cu toate acestea, creșterile semnificative ale prețurilor energiei electrice au schimbat această idee. Conform unui model dezvoltat de Agenția Internațională de Energie, este acum evident că costurile de funcționare ale unui EV nu pot fi considerate întotdeauna mai mici decât cele ale unui motor pe benzină”, spun analiștii Erste.
Citeste si:
Modelul Agenției ia în considerare mai multe ipoteze care influențează costul de a deține o mașină, inclusiv prețul, cheltuielile cu combustibilul și energia electrică, costurile de întreținere, care sunt în general mai mari pentru VE, stimulentele fiscale, precum și alte subvenții.
Numărul stațiilor de încărcare este în creștere, dar încă departe de nevoia reală
Infrastructura publică de stații de încărcare pentru mașinile electrice este unul dintre motivele pentru care aceste vehicule au câștigat popularitate în vestul și nord-vestul Europei.
Deși rețelele de încărcare publică au crescut rapid, Europa Centrală și de Est (ECE) se află în jumătatea inferioară a clasamentului. Doar Slovenia are mai mult de 50 de stații publice de încărcare la 100 de locuitori, în timp ce alte țări din ECE se apropie de acest prag.
Citeste si:
Din cauza unei proporții considerabile a populației din Europa Centrală și de Est care locuiește în clădiri de apartamente vechi, construirea de stații de încărcare în astfel cartiere reprezintă o provocare
Erste Group
Numărul stațiilor de încărcare pentru mașini electrice a urcat la 1.350 în România, potrivit unui studiu Roland Berger. Din totalul acestora, 58% sunt de 22 kW (AC), 40% între 22 k W – 150 kW (DC) și 2% peste 150 kW (ultrarapide).
Aproximativ 30% din infrastructura publică de încărcare din România se află în zona de retail (centre comerciale). Dacă în 2021 existau în aceste zone 270 de stații, anul trecut numărul lor a urcat la 374. 44% dintre acestea sunt DC cu încărcare rapidă sau ultrarapidă.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
