Comisiile juridică şi pentru apărare din Senat au dat raport comun de admitere asupra unui proiect legislativ care prevede că un minor de 17 ani care deţine permis de conducere categoriile B şi BE poate conduce un autovehicul dacă este asistat de o persoană care are permis din aceeaşi categorie de minimum 10 ani, relatează Agerpres.
Potrivit proiectului, persoana care însoţeşte minorul aflat la volan răspunde în mod solidar în cazul încălcării de către acesta regulilor de circulaţie. wall-street.ro a discutat cu fostul campion național de raliuri și expert în conducere defensivă Titi Aur în momentul în care propuneri în această direcție au venit din partea Comisiei Europene, acum aproximativ un an. La acel moment, problema principală evidențiată de fostul pilot era legată de problema școliilor de șoferi care nu pregătesc viitori conducători auto pentru condițiile din trafic.
„Este imperios necesară adoptarea unor măsuri pentru responsabilizarea tinerilor posesori de permis auto. O modalitate de a atinge acest obiectiv este reglementarea conducerii unui autovehicul din categoriile B şi BE de un minor de 17 ani asistat de o persoană care are permis de conducere din aceeaşi categorie de minimum 10 ani, accesul la obţinerea unui permis auto de la vârsta de 17 ani având ca rol principal responsabilizarea tinerilor”, au arătat iniţiatorii, parlamentari PNL, UDMR, USR, PSD şi neafiliaţi, în expunerea de motive.
Citeste si:
Noul proiect aduce modificări şi completări la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice şi pentru modificarea şi completarea art.337 din Legea nr.286/2009 privind Codul penal. Inițiatorii consideră că astfel s-ar diminua gradul de teribilism şi a conduitelor iresponsabile din trafic.
"Persoana care însoţeşte un minor care deţine permis de conducere valabil pentru categoriile B, BE şi conduce un autovehicul răspunde în mod solidar cu minorul aflat în culpă pentru încălcarea de către acesta a regulilor de circulaţie sau, după caz, pentru pagubele produse terţilor ca urmare a producerii unui accident de circulaţie. Considerăm că este o responsabilizare maximă a persoanei însoţitoare care va avea un rol determinat în educaţia rutieră a minorului de 17 ani”, menționează inițiatorii.
Citeste si:
„Considerăm că un conducător auto care are permis de conducere de minim 10 ani a dobândit destulă experienţă în conducerea unui autovehicul, în respectarea regulilor de circulaţie, dar şi în respectarea celorlalţi participanţi la trafic. Astfel, riscul producerii de accidente de către conducătorul auto începător scade semnificativ odată ce acesta capătă experienţă în trafic", se explică în expunerea de motive.
Conform proiectului de act normativ, un astfel de sistem în care minorul este însoţit de o persoană cu experienţă în conducerea autovehiculelor există deja în unele state membre UE, cum ar fi Germania, Austria, dar şi în state non-UE precum Marea Britanie şi a avut un impact pozitiv asupra siguranţei rutiere, reducându-se semnificativ numărul de accidente produse de tinerii şoferi, permiţându-le acestora să dobândească experienţă de conducere sub supravegherea unui adult.
Citeste si:
De asemenea, în aceste ţări este prevăzut că persoana care însoţeşte un minor pe timpul condusului trebuie să aibă permis de conducere din aceeaşi categorie de minimum 10 ani. Senatul este prima Cameră legislativă sesizată în acest caz.
România pierde, an de an, 3,3 miliarde de euro în costuri sociale din cauza accidentelor rutiere
"În România, mor 4 - 5 persoane, iar, conform noilor criterii medicale, avem 10 răniţi grav şi 70 - 80 răniţi uşor în accidente rutiere, în fiecare zi! În ultimii ani, am fost solicitat în mai multe rânduri sau am provocat discuţii cu autorităţile pentru a veni cu propuneri/soluţii pe acest subiect, am prezentat mai multe proiecte, dar, din păcate, nu s-a făcut nimic. (...) Există soluţii, doar că autorităţile sunt inexistente din acest punct de vedere", se arată într-un comunicat transmis luni de Academia "Titi Aur".
Citeste si:
Conform acestuia, începând cu 2021, în România s-au schimbat criteriile medicale prin care se încadrează rănitul rezultat în urma unui accident rutier în rănit grav sau rănit uşor şi, în acest context, în ultimii ani, de la cel mai înalt nivel al statului a început să se propage mesajul "au scăzut accidentele grave cu 40%".
"Da, au scăzut... doar că 'din pix'! Pentru că, în perioada 2004 - 2019, am avut, în medie, aproximativ 8.000 de accidente grave pe an. În 2020, numărul acestora a scăzut natural, pentru că am circulat mai puţin (pandemia COVID). În 2021, conform noilor criterii de raportare, numărul de accidente grave a scăzut brusc, la aproximativ 4.000 pe an", se explică în comunicatul citat.
"Conform acestui criteriu, situaţia europeană este următoarea: ţările nordice au 22 - 25 morţi la 10 miliarde kilometri parcurşi, media europeană este de 70 morţi, penultima ţară, Bulgaria, are 180 morţi, iar România are peste 300 morţi la 10 miliarde kilometri parcurşi. În acelaşi timp, în Statele Unite ale Americii, sunt 30 - 35 morţi la 10 miliarde kilometri parcurşi, valoare comparabilă cu ţările nordice şi mult sub media europeană", se explică în comunicat.
Citeste si:
În opinia lui Titi Aur, autorităţile române preferă "să se ascundă" după criterii care, deşi sunt corecte din punct de vedere statistic, oferă o imagine "falsă" a realităţii din trafic.
Sursa foto: Shutterstock.com
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
