Eisberg România, de aproape trei decenii în preferințele consumatorilor

Eisberg, pionier în segmentul de fresh convenience în retailul modern și HoReCa din România, raportează creșteri importante în volum de la an la an. În cele aproape trei decenii de existență, cel mai important jucător de pe piața autohtonă a reușit să câștige și consolideze încrederea consumatorilor, după cum explică Nicoleta Scarlat, director de marketing și vânzari al companiei Eisberg România.

1. Cum au evoluat preferințele românilor în acest domeniu și care au fost cele mai mari provocări?

Cunosc consumatorul de salate și doar despre acesta pot vorbi. Există trendul și dorința de a consuma mai bine, mai curat, de a aduce noutate în farfurie. Da, lucrurile se modifică, dar nu se întâmplă așa de repede pe cât ne-am dori noi. În plus, consumatorii și cei care achiziționează marfa pentru rafturile magazinelor nu sunt același lucru, iar de aici apare o altă provocare și evoluția este un pic încetinită și din acest motiv.

2. Cum ați reușit să câștigați încrederea clienților, să depășiți prejudecățile referitoare la siguranța alimentară a salatelor la pungă?

Aș vrea să am convingerea că am câștigat această încredere, cei întrebați ne recomandă cu tărie, însă eu simt că mai avem mult de lucru pentru a contracara preconcepția românilor legată de prospețimea salatei la pungă.

Oricum, suntem câteva milioane de români și piața noastră, măsurată empiric, are undeva sub 500 k de consumatori, așadar încrederea despre care vorbim se câștigă în vreme.

3. Cum gestionează Eisberg Romania riscurile legate de contaminarea alimentelor în procesul de producție al salatelor gata de consum?

Le gestionăm foarte bine. Pentru că nu avem. Și nu avem pentru că aplicăm un control strict de la semințe, câmpul pe care sunt plantate până la temperatura camioanelor care livrează produsul finit. La fel cum, de altfel, acordăm o atenție deosebită analizelor microbiologice. Problemele noastre sunt legate de naturalețea produsului, date de mama natură.

4. Cum sunt monitorizate și evaluate standardele de igienă și siguranță alimentară în facilitățile de producție?

Printr-un control la fel de strict ca pe lanțul de aprovizionare despre care vorbeam mai sus.

Avem standarde de siguranța alimentului pe care le respectăm la modul zilnic – altfel nu se face, și pentru care suntem verificați în mod constant, prin auditări făcute de terță parte, atât anunțate cât și neanunțate.

Un audit de siguranță a alimentului nu presupune doar regulile de bază ale HACCP (Hazard Analysis Critical Control Points), presupune controale încrucișate pe partea de documente și control fizic în hala de producție și nu numai.

Exercițiile de trasabilitate sunt un lucru obișnuit la noi, oamenii s-au obișnuit că modul de lucru este același, indiferent dacă se desfășoară sau nu un control de la o autoritate.

Așa cum suntem cunoscuți ca un angajator bun, la fel de bine ni s-a dus vestea că suntem un angajator strict, iar colegii noștri sunt de departe cei mai instruiți pe partea de siguranță a alimentului, cunosc ce înseamnă curățenie și cred că acest lucru se regăsește și în starea lor de sănătate.

5. Care sunt criteriile utilizate pentru selecția furnizorilor de materii prime și cum sunt evaluați aceștia în ceea ce privește standardele de calitate și siguranță alimentară?

Noi cumpărăm de la fermierii de la care ne dorim să aibă implementat Global Gap, dar pe care îi și verificăm și monitorizăm în mod constant, nu doar la nivel de documente ci la nivel fizic, prin vizite surpriză.

Nu facem nimic în plus față de ceea ce ni se cere nouă.

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Te-ar putea interesa și: