In luna iunie a anului trecut, Octavian Radu a dat startul unui proces de extindere a actionariatului, care se va finaliza cu listarea sau vanzarea diviziilor grupului. La momentul respectiv, seful RTC Holding vroia sa atraga actionari prin intermediul unui proces care urma sa aiba patru faze si o durata de 3-4 ani.

Wall-Street: A vinde o afacere – o decizie sentimentala sau una pragmatica?
Octavian Radu:
Nu cred ca cineva poate spune ca nu este si sentimentala. Orice om care are succes a pus pasiune in ceea ce a facut si atunci orice vanzare este o despartire de ceva drag. Insa procesul decizional trebuie sa fie pragmatic. Pentru mine cea mai traumatica vanzare a fost cea a bicicletei. Vroiam sa-mi cumpar un televizor color. Odata cu bicicleta am vandut o bucatica din mine si nu o mai foloseam. Si asta cred ca se intampla si cu business-ul. La un moment dat ai senzatia ca te desparti de ceva drag.

Pe de alta parte, in cazul meu, cred ca e simplu, intrucat avand prea multe ma simt sufocat, nu simt o lipsa. Business-ul a ajuns sa imi creeze mai mult stres si neplacere, decat placere, intrucat sunt foarte multe.

Wall-Street: Credeti ca veti arde una din etapele spre exitul final?
Octavian Radu:
Evaluarea intr-o forma sau alta trebuie sa o faci, in primul rand pentru tine. Ca sa stiu cat valoreaza RTC ar trebui sa vreau sa vand. Am facut o evaluare si am iesit in jurul a 200 mil. euro. Surprinzator de mult. Aveam niste multipli in minte si ma asteptam sa iasa mai putin. Lucram in continuare cu Altria Capital.

In ceea ce priveste partenerii, nu ai cum sa vinzi daca nu ai un cumparator. De-a lungul anilor suntem in tatonari cu diferiti parteneri potentiali. Nu cred ca puteam pana azi inclusiv sa ajungem la o evaluare cat de cat rationala. Pentru ca orice evaluare tine foarte mult de asteptarile fiecaruia. Dar trebuie sa porneasca de la ceva, ori volatilitatea a fost atat de mare incat nu aveai de la ce sa pleci. Nu aveai cum sa faci acea evaluare tehnica. Vorbeam de rulaj in cadere, pierdere in loc de profit, incertitudine a pietei, bugete. Suntem doar in tatonari.

Eu nu sunt fan fonduri de investitii. Noi nu am avut nevoie de injectie de capital pentru ca am avut la nevoile mele resurse bancare suficiente. Din 2000 pana in 2008 nu am avut niciun fel de problema. Chair si in 2010 am mai reusit sa maresc creditarea. Pentru mine creditarea bancara este mult mai eficienta, platesti o dobanda, iar cu partnerul imparti acel dublu, care se dovedeste in final a fi foarte scump. Fondurile de investitii spun ca te ajuta, insa mai mult te incurca. Strategicii sunt in opinia mai mai dispusi sa plateasca un pret corect.

Wall-Street: Care ar fi prima divizie pe care va propuneti sa o listati la Bursa?
Octavian Radu:
Acum 3 ani eram atat de convins ca in 2-3 ani de vom lista la Bursa. Am facut si greseala sa o si spun. Lucram in continuare la tactica de listare, nu este definitivata. E prematur sa spun. Nu depinde de mine, depinde de piata. Noi nu suntem listati nu din cauza mea, ci din cauza a celor intamplate in piata.

Wall-Street: Vanzarea RTC, ca holding, poate fi realizata si in afara Bursei?
Octavian Radu:
Nu cred ca in afara Bursei. Holdingul RTC este de fapt un fond de investitii al lui Octavian Radu, in care a incercat sa isi maximizeze resursele financiare. Nu poate sa fie un strategic, un fond ar putea fi, insa el o face cu un singur scop – sa iasa candva cu mai mult. Exitul tot unul singur poate fi, anume bursa. Pana la urma RTC Holding are doua optiuni. Anul trecut eram mai sceptic, nu stiam daca intreaga societate in forma economica care exista astazi va supravietui. Socul a fost unul profund, a fost atenuat masiv de masurile luate de guvernele tarilor puternice. Masurile au fost mai inteligente, oamenii au invatat ce trebuie sa faca in situatii de genul asta. Cele doua optiuni reale pentru mine sunt: ori pastrez 100% ori listarea pe bursa. Nu vreau sa pastrez 100% din mai multe motive, unul este planul de succesiune, prin care nu vreau sa las copiii sa se certe intre ei, vreau sa-I las minoritari intr-o institutie, nu in «firma lui tata» si o institutie inseamna Bursa. Transparenta nu este ceruta doar din interior, ci si din exterior, fapt care ajuta. E un pas firesc si normal.

Wall-Street: Exista vreun business din cadrul RTC pe care nu doriti sa-l vindeti, ci sa-l pastrati pentru copiii dumneavoastra?
Octavian Radu:
Nu, nu in sensul de a prelua ei managementul. Ani de zile m-a preocupat ideea legata de ce fac cu copiii mei. Am cinci copii, am zece business-uri. Business-urile mor, se nasc altele. Cel mai mare si sustenabil business in ultimii trei ani parea sa fie Diverta. A prins din urma Proffice. Intre timp Q-Power si Debenhams, prin contractul semnat pe 20 ianuarie, sunt business-urile cu potentialul cel mai mare.

Cand aveam doar doi copii si trei business-uri majore – productia de sampoane, exportul de mobila si papetarie – mi s-a sugerat sa las business-ul cu cosmetice fiicei si exportul de mobila fiului. Au trecut 17-18 ani de atunci si nu mai exista niciunul din cele doua afaceri. De aceea nu cred in acest lucru. Trebuie sa incerci sa construiesti business-uri sustenabile si sa fii pragmatic sa vezi daca are sens sa le tii tu sau are sens sa la vinzi. Daca vine un strategic si stie sa o faca mai bine mai bine vinzi.

Insa Diverta cred ca va ramane in grup mult timp, mi-e greu sa vad cine ar putea-o cumpara, este un business foarte complex, greu digerabil. Si aici cred intr-un actionariat cat mai divers.

Cred in altceva – copiii trebuie incurajati sa-si faca start-up-urile lor. Daca vor un business, cred ca nimic nu e mai frumos decat sa il inceapa ei. Ioana, fiica mea, a primit o firma pe pierdere (Ara Toys - import si distributie de jucarii), vroiam sa o inchidem. Nu este 100% un start-up, insa I l-am dat exact cu urmatoarele cuvinte “Nu ai ce sa strici”. Familia sprijina tinerii sa faca ceva pe cont propriu.

Wall-Street: Care este cea mai profitabila divizie din cadrul RTC?
Octavian Radu:
In martie, cel mai probabil TCE (transport si logistica) va fi pe profit. Anul trecut pe vremea asta TCE era marea noastra grija, iar Diverta si Debenhams erau superstaruri. TCE si-a revenit prima, Diverta si Debenhams dupa 3 luni, s-au aflat anul trecut in suferinta maxima. Atat de repede se schimba lucrurile in jurul nostru. Piata, oamenii se schimba si adaptabilitatea TCE si Proffice este mult mai mare, intrucat ne putem adapta cu costurile mult mai rapid. Toate cheltuielile sunt mai usor de redus, decat in cazul chiriilor unde ai totusi un contract si daca mall-ul nu vrea sa negocieze ai o problema – intri in insolventa, esti nevoit sa pleci, sa inchizi magazinul.

Wall-Street: Ce cuvant ar defini starea business-ului RTC in acest moment?
Octavian Radu:
Stabil si incantator. In primul rand stabil pentru ca nu mai pierdem bani, nu facem profit insa suntem undeva pe zero. Iar incantator intrucat am facut un exercitiu cu top managementul in care am investit timp si creativitate sa aflam unde va fi RTC peste 10 ani. Era un proces mai amplu, am plecat de la stadiul in care eram in urma cu 10 ani, unde eram inainte de criza, unde suntem acum, unde putem fi cand vom iesi din criza financiara. Am vrut sa le arat cat de fantastic va fi cand vom iesi din aceasta situatie.

Nu pot sa concep ideea vehiculata de multi potrivit careia nu ne vom mai intoarce la ce a fost in 2008. O idee proasta. Noi suntem fata de Europa la o distanta de 100 de ani. Convergenta este o chestiune reala. Europa isi va asuma responsabilitatea pentru statele sale in urma acestei crize. Traim intr-o lume globalizata in care avem o sansa sa ne apropiem de Europa. Va fi mult mai bine, restul sunt povesti. Ramanem cu consumul acesta de carte?! Nu cred. Avem un viitor incredibil. Exista investitii straine directe. Hai sa vedem ce am facut in 10 ani. In urma cu zece ani in Romania nu exista nimic, era doar Metro, acum e plin de retaileri care se extind.

Oamenii nu au incredere. Aici este criza. Americanii spun ca fiecare trebuie sa aiba o casa si este “visul american”. Noi de ce sa nu avem un vis si sa vrem sa-l realizam?

Wall-Street: Daca ati fi avut ocazia, in ce alta tara ati fi pus bazele RTC? De ce?
Octavian Radu:
Nu puteam sa fac aceasta afacere in alta decat aici pentru ca exact aici mi s-au deschis oportunitatile pe care nu le puteam avea in alta parte. Am facut afaceri in Germania si in Polonia, insa eram un strain. Aici era firesc si normal, cunosteam oamenii, pe cei pe care nu-I cunosteam ii puteam cunoaste rapid, in 30 de secunde iti dai seama cu cine ai de-a face.

Wall-Street: Cum credeti ca vor arata Romania peste zece ani?
Octavian Radu:
Romania va avea mai multe autostrazi, Bucurestiul va avea o sosea de centura si inca o centura interna care vor functiona. Sa nu uitam ca acum 10-12 ani era imposibil sa obtii o linie telefonica internationala. Trebuia sa platesti 100 de euro spaga la Romtelecom.
Acum se arunca ei pe tine sa iti mai faci un abonament. Am observat cu surprindere in Senat luari de cuvant cum credeam ca nu mai exista.
Cred si intr-o clasa politica mai competenta si mai responsabila. Mediul privat s-a dezvoltat mult mai rapid, tocmai prin contactul cu occidentul, prin faptul ca am fost fortati sa intram intr-o competitie. Vom avea o clasa de mijloc mai puternica, saracie mai putina.

Wall-Street: Si totusi rata somajului a continuat sa se inrautateasca in luna februarie.
Octavian Radu:
Nu sunt alarmante cifrele. Alarmant era atunci cand nu gaseai personal. Daca noi vrem sa traim mai bine, trebuie sa ne dezvoltam si pentru a face acest lucru trebuie sa avem cu cine. Cu oameni. Acum 2 ani nu aveai de unde sa angajezi un om. Daca ma intrebati pe mine nu infrastructura era principala problema, pe primul loc era lipsa personalului. In Bucuresti in continuare nu este somaj. Ce facem si cu cine pornim relansarea. Tot cu oameni. Problema este in ce masura sistemul social reuseste sa preia astfel incat durerea trecerii temporare prin somaj sa fie cat mai mica.

Wall-Street: Iar in ceea ce priveste RTC, cum va arata compania peste zece ani?
Octavian Radu:
100 de magazine Debenhams in toata regiunea de sud-est a Europei, cate un magazin Diverta in fiecare oras mic din Romania, trebuie sa ajungem la 200 de astfel de magazine, un Dol (platforma online a Diverta) care face 25% din rulajul Divertei, lideri pe segmentul papetariei, Q-Power care a devenit intre timp prima multinationala romaneasca si cu filiale in toata lumea, ca hobby avem cafenelele si restaurantele.

Wall-Street: Este 2010 un an potrivit pentru vanzarea unei afaceri de calibrul RTC?
Octavian Radu:
Nu. Un moment bun este cand stii ce ai de facut cu banii. De exemplu, anul trecut am vandut actiuni BRD si am cumparat la SIF. Sa vinzi doar ca sa pui banii la banca este un nonsens pentru ca nu exista incredere. Eu nu astept, nu stau la panda, cand se iveste oportunitatea de a vinde, sunt aici. Cand va fi va fi. Poate nu va fi nevoie. Vanzarea nu este un scop in sine. Aveam o nevoie anul trecut in sensul de supravietuire, avem o problema de cash-flow majora, pe care am rezolvat-o prin reducerea stocurilor, prin reducerea pierderilor, prin renegocierea chiriilor. Acum nu mai am stresul din 2009. Anul trecut eram disperat.

Wall-Street: Cea mai importanta lectie pe care ati invatat-o anul trecut.
Octavian Radu:
Nu este primul an de criza prin care trec, insa de departe este cel mai nenorocit. Pentru ca, in 1997 nu aveam credite, nu aveam 5.000 de angajati. Nu se poate compara anul trecut cu nimic din ce a fost. Sper ca nu am invatat nimic din criza de anul trecut, pentru ca tot ce aud eu ca au invatat oamenii este sa fie deprimati, sa nu aibe curaj in viitor, sa nu mai investeasca, sa nu mai cheltuiasca, sa nu mai deschida afaceri. Ce auzi mereu: sa fii mai precaut, sa fii mai calculat, mai prudent…Nu vreau sa invat din criza.

Cred ca in contextul si nivelul de informatii pe care le aveam am luat cele mai bune decizii pe care puteam sa le iau, cu toate esecurile si greselile care s-au dovedit. Nu cred ca spiritul nostru antreprenorial trebuie frant de faptul ca aceasta criza ne-a lovit. Face parte din viata.

Wall-Street: Cel mai bun sfat de business primit.
Octavian Radu:
Sa pui un ban deoparte. Pentru mine aceasta expresie a insemnat diversificarea business-ului. Nu am fost suficient de diversificat. Probabil pe viitor voi fi mai grijuliu.

Wall-Street: V-ati gandit vreodata sa plecati definitiv din Romania?
Octavian Radu:
Da, au fost momente cand, reintors in Romania, am avut momente cand mi-am dorit sa plec definitiv. Cand mama mea a fost tarata prin tribunale si am vazut cat de nesigur este rezultatul judecatii, cat de greu de anticipat este modul de judecata al justitiei romane. M-am ingrozit. Timpul atenueaza aceasta senzatie. M-au determinat sa raman angajamentele zilnice, aici am prieteni, aici ma simt bine.

Wall-Street: Un sfat pentru antreprenorii romani.
Octavian Radu:
Sa aiba curaj si daca vor sa-si vanda afacerea sa mai astepte. Nu poti fi antreprenor daca nu esti optimist. Cei care sunt pesimisti si sunt antreprenori au alunecat din greseala in acest domeniu. Cea mai buna investitie este in business. Un teren, cladire nu este o investitie vandabila, daca ai nevoie de bani urgent este o tragedie. Unii zac pe averi de milioane de euro si nu pot genera 100.000 de euro, dar sunt cele mai consistente in timp. Ca si randament business-ul este primordial, este real.

Wall-Street: Exista si alte domenii in care intentionati sa investiti? Care ar fi acestea?
Octavian Radu:
In prezent sunt prea diversificate domeniile in care suntem prezenti prin RTC pentru ca eu sa pot sa gestionez o diversificare si mai mare. Insa diversificarea poate avea loc la nivel de divizie in jos. De exemplu, TCE. Si tot TCE va investi in alte domenii conexe activitatii principale. Debenhams se extinde in alte tari.

Wall-Street: Este capabil Guvernul sa administreze masuri complexe de stimulare a economiei?
Octavian Radu:
Cred ca mai mult de atat Guvernul nu putea sa faca. Adevarul este ca toata lumea acuza Guvernul fara sa spuna concret trebuia sa faca asta si nu a facut. Paguba mare ne-a dat-o BNR, care are un PR foarte bun si il gestioneaza foarte bine, in timp ce Guvernul nu o face avand toti ochii pe el. In 2008 cand a inceput criza au fost inasprite conditiile de creditare. Guvernul este pus la zid, are niste cheltuieli fixe care sunt salariile si de care nu se poate atinge. Cand vrea sa se atinga tipa toti.

Nu exista un program de crestere economica. Asteptarile oamenilor sunt total nerealiste si lipsite de fundament. Daca suntem corecti vedem ca nu sunt optiuni prin care Guvernul ar fi putut sa mareasca veniturile. Iar faptul ca unii politicieni sunt corupti si fura, nu este de anul trecut, este un fenomen vechi de 20 de ani, greu de controlat si care nu reprezinta o resursa suplimentara imediata.

Nu cred ca autostrazile sunt solutia. Ele atrag investitii si produc efecte pe termen lung. Nu aceasta este problema Romaniei. Guvernul ar trebui sa ia masuri cu efect multiplicator cat mai mare in domenii cu densitate a muncii foarte mare. Trebuie sa stimuleze imediat domeniile care inglobeaza multa forta de munca.

Wall-Street: Care este cel mai optimist scenariu pe care il luati in calcul pentru evolutia economiei in 2010? Dar cel mai pesimist?
Octavian Radu:
Cand spui 7% reducere a PIB-ului intr-un an poate ca agricultura nu a scazut deloc, iar retail-ul si electrocasnicele au cazut. Cifrele macroenomice nu ma mai entuziasmeaza pentru ca nu sunt atat de relevante pentru business-ul meu. Fiecare afacere are o evolutie proprie, eu mi-am ales business-uri cu potential de crestere mare, care au si volatilitatea cea mai mare. Mi-am ales domenii in care vedeam cresteri in urmatorii 10-20 de ani – carte, haine. Cred ca fiecare industrie are un ritm propriu de a intra si a iesi din recesiune, cred ca pentru constructii 2010 va fi anul lor de criza.

RTC Holding, unul dintre cele mai mari grupuri de retail, distributie si servicii din Romania are in prezent noua divizii: Diverta (retail de carte, jocuri video, muzica, film, IT si papetarie), Rafar (retail haine, incaltaminte si cosmetice in franciza), Proffice (distributie de produse office), Ramiro (distributie de carte, media si jucarii), Sistec (dezvoltare si integrare solutii software), TCE (cargo, curierat), Flaro (productie subansamble de plastic, mobilier si produse de birou), Rimobi (dezvoltari si proprietati imobiliare) si respectiv Sebra (francize din industria ospitalitatii).