Salariul minim brut a crescut puternic dupa inceperea crizei financiare, fiind operate nu mai putin de 12 majorari incepand cu 2008, cresterea fiind mult mai rapida decat nivelul productivitatii medii. Astfel, potrivit datelor INS salariul minim a crescut in perioada 2008-2016 de aproape 2,5 ori, de la 540 lei la 1.250 lei, in timp ce salariul mediu brut a avansat cu doar 44%.

Prin urmare, ponderea salariului minim brut in salariul mediu brut inregistrat la nivelul economiei a crescut de la 27% in anul 2008, pana la 43% in anul 2016, si ameninta sa ajunga la 48% daca se concretizeaza cresterile anuntate pentru acest an.

"Aceasta dinamica confirma faptul ca majorarile consecutive ale salariului minim pe economie s-au realizat intr-un ritm foarte accelerat, care nu a fost sustinut de evolutia corespunzatoare a productivitatii medii inregistrate la nivelul mediului de afaceri. In acest context, competitivitatea firmelor romanesti a avut de suferit", a explicat Iancu Guda, presedinte al AAFBR.

Citeste si: Salariul minim - cum creezi asteptari false in economie cu un grafic

evolutie salariu minim

Citeste si:
Groningen, Raiffeisen Bank: Romania nu ocupa locul pe care il merita
Steven van Groningen,...

*sursa grafic: Iancu Guda, AAFBR

Potrivit economistului AAFBR, cu exceptia sectorului IT - unde cresterea salariilor si a ponderii cheltuielilor cu personalul in total cheltuieli - este cauzata de excesul de cerere, industria textila, cea de asanare si indepartat a gunoaielor, transporturile, dar si alte tipuri de servicii prestate intreprinderilor, au fost cele mai afectate de majorarea salariului minim, cu o crestere chiar si de 10 puncte procentuale a ponderii cheltuielilor cu salariatilor in total cheltuieli.

In acest context, o serie de economisti au respins opiniile vehiculate in media cu privire la beneficiile pentru economie ale cresterii salariului minim, avand in vedere ca aceste majorari nu au dus la cresterea somajului sau la stoparea cresterii economice, asta pe un trend global de revenire a economiilor.

"Cauzalitatea in economie este foarte complexa. Nu poti sa faci o legatura stricta intre faptul ca a crescut salariul minim si crestrerea economica a tarii. Nici vorba! Dimpotriva, as spune ca, tocmai faptul ca am avut o crestere economica buna, a permis ca economia sa nu sufere din aceste cresteri de salarii care au fost oarecum fortate", a spus economistul Aurelian Dochia la conferinta Banca Viitorului, organizata de Oxygen Events.

Citeste si:
Ludovic Orban: Salariul minim pe economie va creste
Ludovic Orban: Salariul minim...

Economistul se intreaba daca economia va mai suporta si alte cresteri ale salariului minim, in contextul in care se discuta despre depasirea pragului de 2.000 lei.

Daca ar fi asa de simplu sa stimulezi cresterea economica cu cresteri de salarii, atunci e simplu: dam 10.000 de lei salariul minim si bubuim ...nu stiu in ce sens. Este periculos sa te lasi antrenat in astfel de iluzii colective, ca am scapat de toate necazurile, nu exista riscuri si avem un viitor luminos, care nu poate fi umbrit de nimic si, in aceste conditii, luam decizii care ne submineaza, pana la urma, soliditatea si echilibrele fundamentale ale economiei.

Pe termen scurt, cresterea salariului minim are preponderent efecte negative

Potrivit lui Iancu Guda, pe termen scurt efectele majorarii salariului minim sunt vizibile preponderent la nivel microeconomic si sunt mai degraba negative, fiind enumerate mai jos de presedintele AAFBR:

  • Companiile romanesti se adapteaza greu la astfel de socuri, acestea fiind in incapacitate de a creste valoarea adaugata pentru a compensa cresterea cheltuielilor cu angajatii.

"Cel mai elocvent exemplu in acest sens este sectorul fabricarii produselor textile, care inregistreaza in ultimii trei ani cel mai ridicat procent al companiilor insolvente raportat la numarul firmelor active. O situatie similara este cea intalnita in cazul asanarii si indepartarii gunoaielor, sau serviciilor prestate in principal companiilor (cu valoare adaugata mai mica)", subliniaza Guda.

Citeste si:
Proprietarii de paduri, scandalizati de acuzele privind taierile
Proprietarii de paduri,...
  • Descurajarea antreprenoriatului, mai ales atunci cand exista impredictibilitate cu privire la evolutia viitoare a salariului minim pe economie.

"Analizand acest fenomen de la momentul impactului crizei financiare pana in prezent, observam o relativa plafonare a numarului de companii nou infiintate in perioada 2011-2015, si o revenire lenta ulterior. In orice caz, numarul de companii care si-au interrupt activitatea este de 2,3 ori mai mare decat cel al SRL-urilor nou infiintate", atrage atentia economistul.

numar de firme inregistrate ONRC

  • Accentuarea fenomenului polarizarii, in conditiile in care firmele mici pot absorbi mult mai greu aceste socuri pe termen scurt (cresterea subita a cheltuielilor cu salariile) comparativ cu firmele multinationale.

Cele mari mari 10% din firmele romanesti detineau la sfarsitul anului 2015 aproape 91% din totalul veniturilor inregistrate de catre intreg mediul de afaceri, in timp ce aceasta pondere este mult mai scazuta in cazul Ungariei (72%), Poloniei (68%) sau Cehiei (59%).

  • Cresterea somajului in randul tinerilor, in conditiile in care acestia reprezinta segmentul cu experienta cea mai redusa din forta de munca.

Conform cifrelor Eurostat, citate de Iancu Guda, desi rata generala a somajului din Romania este una dintre cele mai scazute din UE (si aproape de somajul natural in marile orase), situatia arata mult mai prost ne uitam doar asupra categoriei de varsta 20-25 de ani, unde Romania inregistreaza al treilea cel mai ridicat nivel, respectiv 24,2%. In opinia lui, cresterea salariului minim pe economie ridica o bariera dificila pentru tinerii din micile orase, care genereaza oricum acest fenomen.

Totusi, poate avea majorarea salariului minim si efecte pozitive?

Pe termen mediu si lung (3-5 ani), Guda considera ca efectele cresterii salariului minim sunt vizibile cu preponderenta la nivel macroeconomic si pot fi pozitive mediului de afaceri "doar intr-un anumit context proprice, respectiv o spirala cu efecte multiple care poate functiona favorabil doar in urmatoarea succesiune":

  • Cresterea venitului disponibil, pe fondul avansului salariului, sa fie orientata catre consum.

In caz contrar, daca veniturile suplimentare sunt orientate catre economisire, aceasta ar trebui sa duca ulterior la reducerea costului de finantare si sustinerea investitiilor, pentru continuarea spiralei. Altfel, spirala se opreste in acest punct, si cresterea salariului minim pe economie nu are decat un rol de redistribuire (de la capital catre munca).

  • Consumul sa antreneze productia interna, care sa fie elastica prin spirit antreprenorial, inovare si investitii.

In opinia presedintelui AAFBR, daca consumul este orientat catre importuri, cresterea salariului minim pe economie creeaza noi locuri de munca in strainatate (sursa importurilor), deficit comercial, presiuni pe deprecierea monedei locale si inflatie.

De altfel, deficitul comercial al Romaniei continua sa se adanceasca, conform datelor la patru luni, pana la 3,37 miliarde euro, in crestere cu 20,3% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Nivelul este mai mare fata de cel din primele trei luni, de 18,5%. Romania a exportat, in primele patru luni, marfuri in valoare de 15,37 miliarde euro in Uniunea Europeana, adica 76% din total, si a importat de 17,94 miliarde euro din celelalte 27 de state membre ale UE, 76% din totalul importurilor.

  • Mediul de afaceri are nevoie de urmatoarele conditii: predictibilitate (fiscala, juridica), reforme structurale (lupta impotriva coruptiei si economiei subterane, debirocratizare).
  • Cresterea productiei interne sa fie sustenabila din perspectiva managementului financiar.

"Aceasta implica o structura corespunzatoare a capitalurilor, investitii productive si cresterea marginilor de profitabilitate ale companiilor. Pentru a asigura o sustenabilitate pe termen lung, majoritatea profiturilor astfel obtinute ar trebui reinvestite in companie pentru cresterea competitivitatii firmelor romanesti in contextul concurentei acerbe (cresterea consumului va atrage interesul jucatorilor internationali care inca nu sunt prezenti in piata locala)", a concluzionat Iancu Guda.

Sursa foto: Lucian Milasan_Shutterstock

Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Economie »



Citeste si
Apartenenta la UE, esentiala pentru capitalismul din Romania