Cum sta Romania, in realitate, cu absorbtia fondurilor europene – sursa de finantare nerambursabila, care nu genereaza datorie si care necesita o cofinantare redusa din partea beneficiarului, de doar 15%? Autoritatile se lauda cu o absorbtie de peste 90% in exercitiul 2007 – 2013, insa uita sa mentioneze ca este cel mai mic grad din UE si faptul ca cele 10 procente lipsa inseamna 3 miliarde de euro, bani pierduri de Romania, din care 1,2 miliarde de euro in infrastructura. Cum arata noul exercitiu financiar? Mult mai bine, per ansamblu, insa foarte slab in domeniile esentiale: capital uman si infrastructura. Care sunt cauzele “poticnelilor” in acest proces, daca toata lumea admite beneficiile incontestabile ale fondurilor UE?

Birocratia care excede reglementarilor europene, capacitate administrativa extrem de redusa a autoritatilor publice centrale si locale, sistemul de achizitii publice inca deficitar si blocajele induse de desele chimbari la conducerile institutilor sunt doar cateva explicatii, evidentiate de participantii la o conferinta de specialitate.

Comisar european: Romania complica suplimentar regulile in absorbtia fondurilor UE

Chiar comisarul european pentru politica regionala, Corina Cretu, a admis faptul ca Romania este una din tarile membre ale UE care complica mai mult decat este necesar procedurile de absorbtie a fondurilor europene. Ea se declara adepta simplificarii si sustine ca suprareglementarea de la nivel local de multe ori impiedica implementarea politicii de coeziune.

“In Romania, procesul de implementare a proiectelor in teren este inca mult prea lent”, a subliniat Corina Cretu, amintind ca o serie de proiecte de infrastructura aferente cadrului trecut au fost fazate in cadrul actual, ceea ce reprezinta un aspect pozitiv. Insa, partea mai putin pozitiva este ca acestea consuma 2,8 miliarde de euro din cele 20 de miliarde puse la dispozitia Romaniei in cadrul 2014 – 2020.

La randul sau, Ionut Simion, country managing partner PwC Romania, a punctat faptul ca rata de absorbtie a Romaniei pe precedentul exercitiu, de 90,4%, este una buna daca ne raportam la debutul greoi al procesului, insa nu arata la fel de bine daca ne raportam la media europeana de peste 94% si, mai ales la vecinii nostri polonezi si bulgari care au incheiat exercitiul cu o rata de absorbtie de 95%.

In opinia sa, “tapii ispasitori” pentru aceasta situatie sunt: capacitatea administratiei, redusa in a genera si absorbi fonduri, lipsa investitiilor in infrastructura rutiera, dar mai ales feroviara (care reprezinta una din cele mai eficiente modalitati de transport) si neindeplinirea conditionalitatilor ex-ante in privinta achizitiilor publice, cauza intarzierii pentru multe proiecte. “Aceasta selectare a proiectelor pe baza pretului cel mai mic este un dezastru pentru noi toti – cheltuim si banii si nu primim aproape nimic in schimb”, a adaugat Simion. Totodata, el a evocat necesitatea infiintarii unei Banci de Deazvoltare, care sa asigure cofinantarea proiectelor cu fonduri UE.

Inspectorii ANAF ar putea fi...
Citeste si: Inspectorii ANAF, "cointeresati" sa aplice amenzi cat mai mari

Care este situatia in exercitiul actual?

Despre absorbtia pe actualul cadru financiar a vorbit pe larg Andreea Paul, presedinte INACO., dupa ce a mentionat ca Romania a pierdut, in exercitiul anterior, 3 miliarde de euro.

Potrivit acesteia, la data de 28 ianuarie 2018, gradul de absorbtie pe exercitiul prezent era de 12%, situatie care scapa Romania de ultimul loc in UE (locul 19).

Insa rata efectiva de incasare vine din agricultura, unde gradul de absorbtie este de 35%, in timp ce la fonduri structurale si de investitii este de doar 10%. Mai grav, la programele operationale regionale rata este de sub 5%.

Pe Programul Operational Capital Uman, Romania a reusit “performanta uluitoare de a absorbi 0% din fonduri in al cincilea an din ciclul 2014 – 2020”, din 4,3 miliarde de euro cat avem la dispozitie pe acest program, a subliniat Andreea Paul.

Trotinetele electrice,...
Citeste si: Trotinetele electrice, interzise pe strada in Romania

Potrivit acesteia, “performanta” vine in contextul in care Romania a pierdut 9 locuri in raportul global pentru competitivitatea talentelor (si a ajuns pe locul 65 in lume), iar in raportul global pentru competitivitare, realizat de Forumul Economic Mondial, tara noastra se afla pe locul 132 din 137 de tari analizate in functie de capacitatea de a ne retine resursa umana talentata.

Pe Programul Operational Regional, rata este de 0,37% din 6,6 miliarde de euro, iar la infrastructura mare de 9,11% din 9,4 miliarde de euro.
Andreea Paul a mai tinut sa atraga atentia asupra faptului ca in mai 2018 intra bugetul european in dezbatere parlamentara si se analizeaza indicatorii statelor membre in materie de absorbtie. Pe baza acestor date se negociaza viitorul ciclu financiar multianul pentru fiecare stat membru.

Diferenta intre fonduri publice si cele europene

Mai mult, ea mai spune ca Exista riscul suspendarii fondurilor UE in cazul neindeplinirii conditionalitatilor ex-ante. “Cu alte cuvinte, pe achizitii publice, infrastructura de cercetare dezvoltare, deseuri, transport feroviar si rutier daca Guvernul nu probeaza ca si-a pregatit legislatia si institutiile, riscam pre-suspendari automate pe acest ciclu financiar”, a subliniat Andreea Paul.

La randul lor, reprezentantii altor ONG-uri implicate in absorbtia fondurilor europene au mentionat faptul ca gradul de peste 90% inregistrat pe exercitiul anterior se datoreaza si unei concesii majore primite din partea Comisiei Europene, care a acceptat ca o serie de cheltuieli realizate din fonduri publice, multe acordate fara criterii de performanta, sa fie decontate din fonduri europene.

Dancila: Eliminam autorizatia...
Citeste si: Viorica Dancila: Eliminam autorizatia de constructie

Pe de alta parte, este reclamata diferentierea care are loc la nivelul autoritatilor intre investitiile din fonduri publice si cele din fonduri europene. “Am creat, ca in multe situatii, si aici o falie a doua Romanii - Romania investitiilor cu fonduri de la buget si Romania cu investitii din fonduri europene”, a punctat Adrian Moraru, director in cadrul Institutului pentru Politici Publice.

Totodata, el sustine ca este incorect faptul ca angajatii din structurile care gestioneaza fonduri europene sunt mai bine platiti decat cei care gestioneaza fondurile publice, mai ales ca fondurile UE reprezinta doar un sfert din cheltuielile de investitii la nivel national.

In plus, reprezentantii societatii civile sustin ca autoritatile locale sunt descurajate sa apeleze la fonduri europene pentru dezvoltarea locala, avand in vedere ca pot obtine mult mai usor bani din fonduri publice pe criterii politice, fara documentatie sau criterii de performanta.


Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Economie »



Citeste si
Romania va contribui mai mult la bugetul UE! Care este cauza?