Oficialii statului neaga evidenta si ascund adevarul atat in fata noastra cat si a institutiilor financiare internationale, si insista cu decizii care afecteaza si mai mult stabilitatea economica a tarii (vezi majorarea salariului minim de la 1 ianuarie 2019 la 2.050 lei, de la 1.900 de lei in prezent).

Dam cu economia in gard, dar o facem in stil mare!

O delegatie a Comisiei Europene a avut o intalnire cu membrii comisiilor de Buget din Parlamentul Romaniei, in cadrul careia oficialii europeni au renuntat la diplomatia care ii caracterizeaza si au explicat, cu subiect si predicat, care sunt problemele din economia romaneasca.

„Romania este intr-o masina care merge cu 170 km/h, nu stim daca functioneaza franele, familia noastra este in masina si soferul tot apasa pe pedala de acceleratie”, a spus seful delegatiei europene, Istvan Szekely, potrivit deputatului Claudiu Nasui.

“Este foarte grav daca oameni, care sunt in general ultra-diplomati, au ajuns sa foloseasca astfel de exemple foarte clare, poate poate vom pricepe si noi ce se intampla in economie. Reprezentantii UE ne-au spus ca suntem deja la a doua procedura de atentionare pentru deficit excesiv in 2 ani. S-au rugat efectiv de noi sa ne facem treaba pentru a opri degringolada bugetara in care ne-a aruncat guvernul si ale carei consecinte le vom vedea in curand. Ne-au explicat textual ca si in lipsa regulilor Uniunii Europene, tot nu ar trebui sa ne aruncam propria economie in haos pentru o crestere de moment”, a adaugat Claudiu Nasui.

Ce au raspuns membrii coalitiei de guvernamant la observatiile oficialilor europeni? “A fost un teatru al absurdului. Au spus ca totul merge bine de fapt, ca avem crestere economica, nu au zis nimic de faptul ca e pe datorie si se duce in consum, ca vom face si FSDI (un mare jaf) si va iesi totul bine. Practic ei (reprezentantii CE-n.r.) ne-au spus ca mergem cu masina in zid, iar noi le-am raspuns „da, dar uite ce viteza prindem”. O inconstienta totala pe care o vom plati scump”, a mai spus Nasui.

De altfel, Comisia Europeana a publicat, recent, datele privind increderea in economie. In cazul Romaniei, indicele s-a deteriorat cu 1,1 puncte luna/luna la 112,1 puncte, evolutie care exprima continuarea procesului de decelerare a economiei pe termen scurt, noteaza economistii Bancii Transilvania.

Companiile straine fac doar investitii de subzistenta

Nici semnalele din economie nu sunt mai imbucuratoare. Recent, Consiliul Investitorilor Straini in Romania a transmis rezultatele celui mai recent studiu realizat in randul membrilor sai, din care reiese o ingrijorare foarte mare cu privire la piata muncii din Romania. In urma cu trei ani, doar un sfert considerau lipsa fortei de munca adecvate ca fiind o problema, dar acum procentul a depasit 50%.

Aceasta noua ingrijorare se adauga la cele deja “consacrate”, cum ar fi birocratia, reglementarea excesiva si lipsa infrastructurii.

Salariul minim creste din nou...
Citeste si: Salariul minim creste din nou! Cat conteaza pentru investitori?

In aceste conditii, investitiile straine directe treneaza, cu cresteri nesemnificative de la luna la luna si chiar de la an la an. Potrivit datelor publicate de Banca Nationala a Romaniei (BNR), anul trecut, investitiile straine s-au ridicat la aproape 4,8 miliarde de euro, in crestere cu un modest 6% fata de anul anterior, iar la 7 luni din 2018 abia au ajuns la 2,3 miliarde de euro. Mai mult, in analiza BNR se remarca faptul ca investitiile greenfield (de la zero, in companii noi) au fost aproape inexistente in ultimii ani, iar banii adusi de straini in tara au vizat doar restructurarea si dezvoltarea afacerilor actuale.

“In anul 2017, investitiile greenfield si cele din categoria fuziuni si achizitii (M&A) au urmat tendinta din ultimii ani, inregistrand un nivel foarte redus. Astfel, investitiile greenfield au contribuit cu numai 77 de milioane euro la fluxul investitional in participatii la capitalul social al intreprinderilor ISD, iar fuziunile si achizitiile cu 213 milioane euro. Ponderea predominanta in fluxul participatiilor la capital in 2017 este asigurata de restructurarile de intreprinderi cu 1,16 miliarde de euro, reprezentand 52% din participatii, si de dezvoltarile de intreprinderi cu 787 milioane euro, respectiv 35% din participatii”, se mentioneaza in raportul BNR.

Majorarea salariului minim - supradoza letala

Analistul financiar Iancu Guda merge si mai departe si analizeaza evolutia investitiilor tuturor companiilor active in Romania in ultimul deceniu. “Constat o realitate foarte trista — investitiile noi realizate pe parcursul anului 2017 au fost de zece ori mai mici decat anul anterior si cel mai scazut nivel inregistrat in ultimul deceniu! Incertitudinea fiscala, instabilitatea politica si contextul impredictibil privind fiscalizarea muncii si a profiturilor / veniturilor, au alimentat mult conservatorism in randul companiilor pe parcursul anului 2017, care au preferat sa adopte o strategie de tipul „stai si vezi”. Din pacate pentru noi, restul tarilor nu stau… investesc si ne iau fata!”, a punctat Iancu Guda, intr-o analiza postata pe blogul sau.

In aceste conditii, bugetarea proiectelor de investitii pe termen lung a devenit foarte complicata, iar companiile trebuie sa lucreze cu scenarii multiple intr-un context impredictibil, mai spus Guda.

Studiu: Multi romani de la...
Citeste si: Cat stiu romanii despre banii acumulati in contul de pensie Pilon II?

Referitor la intentia autoritatilor de a majora, din nou, salariul minim de la 1 ianuarie 2019, la 2.050 de lei, analistul citat spune ca “medicamentul cresterii salariilor este bun, dar doza este prea mare si prea repede”.

“Microintreprinderile (94% din companiile active in Romania) vor suferi cel mai mult. Pentru acestea, ponderea cheltuielilor cu salariile in totalul veniturilor este de 25%. O majorare cu 8% a salariilor ar duce la cresterea costurilor totale cu inca 2%, in conditiile in care profitul net raportat la cifra de afaceri este de 2,2%. Practic, aceasta masura ar putea anula intreg profitul microintreprinderilor din Romania. Desigur, acest lucru nu se va intampla, deoarece masura incurajeaza munca la negru. Cum altfel poate rezista o microintreprindere la aceste socuri multiple”, puncteaza Guda.

Acesta sustine ca, in general, companiile sufera din cauza majorarii nesustenabile a salariilor, adica peste avansul productivitatii.

Ponderea salariului minim in salariul mediu a crescut de la 27% (in 2007) la 42% (in 2018) si va ajunge probabil la 45% in anul 2019, mult peste tari precum Polonia sau Ungaria (unde nu depaseste 35%).

Implementarea mecanismului...
Citeste si: Implementarea mecanismului generalizat de taxare inversa, o masura...

“Pentru a rezista la cresterea salariilor, foarte multe companii au majorat preturile, care se vad in cresterea inflatiei la peste 5% (cel mai ridicat nivel din UE). (...) Mergand mai departe pe firul logic, cresterea nesustenabila a salariilor ne-a facut mai saraci. Sunt convins ca foarte multe gospodarii vad cum venitul lor disponibil scade. Practic, dupa acoperirea cheltuielilor de trai si plata ratelor la banca, puterea de cumparare a banilor ramasi scade, iar economiile sunt erodate de inflatie”, mai scrie Guda pe blogul sau.