Exporturi dezamagitoare in ianuarie 2019! Deficitul comercial de 1,2 miliarde de euro intr-o singura luna anunta deprecierea leului!

Lipsa de performanta a economiei romanesti este evidentiata, o data in plus, de Statistica. Exporturile romanesti, care au avut o contributie negativa la cresterea economica in 2018, au avansat imperceptibil in prima luna a anului 2019 fata de aceeasi perioada din 2018. Prin comparatie, importurile au crescut mult mai rapid, diferenta valorica fiind de peste 1,2 miliarde de euro. De ce ar trebui sa ne intereseze aceste cifre? Pentru ca importurile neacoperite prin exporturi trebuie platite cu valuta procurata din alte surse, in principal din piata valutara. Iar consecinta directa este deprecierea leului!

Datele publicate de Institutul National de Statistica (INS) arata ca, in ianuarie 2019, Romania a exportat bunuri in valoare de 5,5 miliarde de euro (in crestere cu 1,6% fata de aceeasi perioada a anului trecut) si a importat marfuri de 6,77 miliarde de euro (cu 9,2% mai mult decat in ianuarie 2018).

Prin comparatie, in prima luna a anului trecut, exporturile au crescut cu 15% fata de perioada similara a anului anterior, iar importurile au urcat cu 17,3%. In schimb, deficitul comercial in acea perioada a fost de doar 775 de milioane de euro.

Pe tot anul 2018, situatia a fost, de asemenea, mai echilibrata, exporturile urcand cu 8,1%, iar importurile cu 9,6%. Cumulat, insa, pe 12 luni, deficitul comercial (diferenta dintre importuri si exporturi) a fost de peste 15 miliarde de euro, cu 2 miliarde de euro peste cel din anul anterior.

De altfel, in ultimii ani, dinamica importurilor a fost mult mai accelerata decat cea a exporturilor, situatie favorizata de politicile economice de stimulare a consumului, in detrimentul investitiilor (in lipsa investitiilor, economia nu poate sa produca suficient pentru a satisface cererea populatiei cu venituri mai mari, astfel ca se apeleaza la importuri, care nu sunt acoperite prin exporturi din aceeasi cauza - lipsa investitiilor necesare pentru cresterea capacitatilor de export).

Citeste si:
Datoriile companiilor de stat au ajuns la 6% din PIB.Unde se duc banii
Datoriile companiilor de stat...

Cum afecteaza cresterea artificiala a salarilor cursul de schimb?

Printre politicile economice care au dus la aceasta stare de fapt se numara si majorarea artificiala a salariilor, fara a fi corelate cu productivitatea.

“Desi nivelul salariilor in Romania este unul dintre cele mai scazute din UE, cresterile salariale ar trebui sa urmeze riguros dinamica productivitatii muncii, ceea ce necesita o abordare treptata. In caz contrar, o abordare accelerata in acest domeniu poate genera inflatie si deficite externe care se corecteaza, de regula, prin devalorizarea monedei nationale. Aceste fenomene erodeaza de fapt puterea de cumparare si nivelul de trai al romanilor pe fondul unui management relaxat al politicilor economice”, se arata intr-o analiza realizata de reprezentantii AmCham Romania.

Potrivit acestora, pentru a fi viabila, o crestere a salariilor ar trebui sa indeplineasca o serie de conditii. In primul rand, ar trebui sa se produca mai intai in domeniul produselor si serviciilor exportabile (tradables) si abia apoi in domeniul produselor si serviciilor non-exportabile (non-tradables).

“Or, in Romania, in ultimii ani, secventialitatea a fost exact invers: au crescut mai intai salariile bugetarilor si a altor servicii non-exportabile (educatie, sanatate) si abia ulterior cele din domeniile expuse concurentei externe”, se subliniaza in analiza citata.

Citeste si:
Exporturile de flori din Olanda se prăbuşesc, din cauza crizei
Exporturile de flori din...

In plus, cresterile salariale, mai ales din domeniile exportabile, trebuie sa fie validate de mediul extern, adica deficitul comercial (exporturi-importuri) sa nu cunoasca o deteriorare, din cauza unei competitivitati scazute la export ca urmare a unor cresteri salariale nejustificat de mari.

In final, cresterea cererii interne, rezultata din cresterea de salarii, trebuie sa poata fi compensata imediat de cresterea ofertei interne, astfel incat deficitul comercial sa nu se incline pe partea importurilor („sa nu cream locuri de munca pentru statele din jur”).

Deprecierea leului, consecinta incalcarii regulilor

Nici macar una din aceste teorii nu se verifica in cazul Romaniei, drept pentru care in 2018 contributia exporturilor la cresterea economica a fost puternic negativa (minus 1,8 puncte procentuale).

Deloc intamplator, de mai bine de doi ani, deja, de cand aceste politici nesustenabile au fost promovate si implementate in Romania, analistii financiari avertizeaza cu privire la iminenta depreciere a leului in raport cu euro, din cauza acestor dezechilibre intre exporturi si importuri (incasam mai putina valuta decat trebuie sa platim).

Citeste si:
COVID-19. Scutire de taxe vamale şi de TVA pentru importurile de...
COVID-19. Scutire de taxe...

In ianuarie 2019, pe fondul instabilitatii create de adoptarea OUG 114/2018, care a alarmat intregul mediu de afaceri, dar si din cauza fundamentelor deja subrede, leul s-a depreciat accelerat fata de euro, cursul depasind mai multe zile la rand un maxim istoric dupa altul (pana la 4,7648 lei/euro in 25 ianuarie).

Mai mult, pentru urmatoarele 12 luni, analistii financiari estimeaza ca leul va continua sa se deprecieze (spre 4,9 lei/euro) avand in vedere ca, asa cum arata si datele INS, situatia dintre exporturi si importuri nu are sanse sa se echilibreze curand.


Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Economie »



Citește și
INS: Rata şomajului în formă ajustată sezonier a urcat la 5,2% în mai 2020
Setari Cookie-uri