Vor fugi IT-iștii din România dacă Guvernul le taie facilitățile fiscale? ”Eu aș accepta un salariu mai mic în țară”

Puțin peste 200.000 de IT-iști contribuie cu aproximativ 21 miliarde de dolari la economia națională, adică aproape 7% din PIB, dacă ar fi să ne luăm după cifrele din 2022. Dincolo de comparații exagerate, precum Silicon Valley-ul Europei, sectorul IT românesc a tras în sus, fără îndoială, economia locală în ultimii 20 de ani. Pus însă în fața unui deficit bugetar uriaș, Guvernul are acum de rezolvat o ecuație complicată: taie facilitățile fiscale din IT și riscă să își omoare gâsca cu ouă de aur, sau pune sub semnul întrebării miliarde de euro - bani europeni pe care România ar trebui să îi încaseze?

Cât de rău i-ar „durea” pe IT-iști o posibilă eliminare a facilităților fiscale și cât de probabil este să vedem un exod al informaticienilor din țară? Aceștia nu sunt pregătiți să iasă în stradă dacă s-ar elimina facilitatea, în schimb, mizează mult pe „generozitatea” companiilor de IT.

Măsura scutirii de impozit pe venitul din salarii, aplicată persoanelor care prestează activităţi în domeniul tehnologiei informațiilor, a fost introdusă pentru prima dată în România în anul 2001, fiind una dintre cele mai vechi facilități fiscale românești încă în vigoare. Roadele acestei facilități nu pot fi contestate: România a fost martora unui boom al dezvoltării industriei IT în ultimii 20 de ani, lucru ce a dus la schimbarea la față a unor orașe, exemplu cel mai concludent fiind Clujul.

Citeste si:

Cu toate acestea, în momentul în care ne luptăm cu un deficit bugetar, în cursa de a nu pierde banii europeni, ne putem întreba dacă teama politicienilor de a nu strica „paradisul IT-iștilor”, este una veridică.

Lucian, 8 ani experiență în IT: „Eu cred că aș accepta un salariu mai mic în țară”

Răspunsul politicienilor la întrebarea: „de ce nu se renunță la aceste facilități?” este acela că nu ar vrea să strice un domeniu prosper pentru România. Este teama aceasta una reală? Lucian Andercou, IT-ist de 8 ani în industrie, nu crede că ar exista un exod al specialiștilor, dar asta mai mult fiindcă majoritatea programatorilor sunt „mediocri”.

„Majoritatea programatorilor sunt cam mediocri, părerea mea. Nu vreau sa jignesc, însă nu știu dacă ar fi acceptati toți cu brațele larg deschise de companiile străine. Cred că cei mai buni dintre noi sunt deja freelanceri, au deja propriul lor mini-business. Ceilalți, ca și mine, au nevoie de o companie ca să își desfășoare activitatea”, spune Lucian Andercou.

Citeste si:

Legat de o posibilă reducerea a salariul, Lucian crede că IT-iștii sunt destul de profitabi pentru companii, așa că acestea vor acoperi cei 10% (n. red. impozitul pe venit) cu o creștere salarială. Cu toate acestea, o temere pe care o are Lucian este că eliminarea facilităților fiscale ar putea determina companiile de IT să se orienteze spre niște piețe mai ieftine decât România.

„Nu m-aș grăbi să plec din țară. Am și acum mesaje pe Linkedin din străinătate, dar eu, personal, nu aș fi foarte confortabil să locuiesc fizic în altă parte. Eu cred că aș accepta un salariu mai mic în țară, sincer. Mai am o problemă pe care o au, cred, și alți programatori care lucrează decent, dar nu au ceva ieșit din comun. Dacă ar trebui să plec de la firma actuală, nu cred că aș putea merge la Google, de exemplu. Deci nu e ca și cum pot alege orice job vreau, de oriunde”, concluzionează acesta.

Citeste si:

Alex, 7 ani experiență: „Nu cred că va exista un exod ai IT-iștilor: unii pleacă, alții vin din urmă”

În România, de scutiri de taxe beneficiază sectoarele IT, construcții, agricultură și industria alimentară. Dacă sectorul IT beneficiază doar de scutirea de impozit pe venit, angajații din agricultură, industria alimentară și construcții sunt scutiți de plata impozitului pe venit și a contribuției sociale la sănătate, alături de contribuția la pensiile private. În ceea ce privește sectorul construcțiilor, sindicatele au tras deja un semnal de alarmă cu privire la ce urmări ar exita dacă s-ar elimina facilitățile.

„Va avea loc o hemoragie către alte țări UE a forței de muncă din acest sector esențial pentru implementarea PNRR”, conform Federației Generale a Sindicatelor „Familia”.

Citeste si:

În ceea ce privește această „hemoragie” în industria IT, Alexandru Miculescu, un reprezentant al industriei cu o experiență de 7 ani, spune că nu vede un risc în acest lucru:

„Scutirea de impozit a favorizat cu siguranță creșterea explozivă a domeniului IT și a adus o creștere economică semnificativă. Având în vedere că industria IT este într-o continuă creștere, iar lucrul remote este facilitat puternic, sfătuiesc pe toată lumea sa se orienteze pe partea de freelancing. În ceea ce privește un exod al IT-iștilor, nu cred că se va întâmpla acest lucru: unii pleacă, alții vin din urmă”, a declarat Alexandru Miculescu.

Cifrele care „ne dor”: cum acoperi o gaură cu un an electoral în față

Deficitul bugetar după primele cinci luni ale acestui an este de 37 mld. lei, aproape jumătate din toată suma pe care a propus-o Guvernul României pentru finalul de an, conform raportului macroeconomic pe 2023. Proiecția pentru 2023 este să avem un deficit bugetar de 68 mld. lei, echivalentul a 4,4% din PIB. Economiștii sunt însă ceva mai pesimiști, cei de la BCR, de exemplu, anticipând că vom încheia anul 2023 cu un deficit de 4,7%.

Citeste si:

În cazul României sau a altor state membre UE, Bruxelles-ul impune niște limite de deficit pentru fiecare țară în parte. Țara noastră și-a luat niște angajamente în cadrul PNRR să nu întreacă ținta de deficit de 3% din PIB, lucru destul de greu de realizat ținând cont că acesta a ajuns deja la nivelul de 2,33% din PIB. Acest risc a fost evidențiat chiar și de ministrul finanțelor, Marcel Boloș.

„Este o realitate: execuţia bugetară la cinci luni arată un deficit de 2,33% din PIB, 37 miliarde de lei. Tot o realitate este şi că România rămâne subiectul unicei proceduri de deficit excesiv active la nivelul Uniunii Europene, demarată în anul 2020 în condiţiile depăşirii plafonului de 3 la sută din PIB prevăzut de Pactul de stabilitate şi creştere. Iar de aici posibilitatea să pierdem bani europeni ce ne sunt alocaţi nu e un miraj. Acesta este punctul de plecare, care înseamnă riscuri pentru stabilitatea noastră fiscală, credibilitatea şi sănătatea generală a economiei”, a scris ministrul finanțelor pe Facebook.