Începând de anul viitor, nu vom putea să plătim cu cash mai mult de 5.000 de lei, urmând ca din 2025 acest plafon să coboare la 2.500 de lei. Mai mult de atât, de anul viitor firmele nu au voie să încheie o zi cu mai mult de 50.000 de lei cash în casă. Dacă suma este mai mare, autoritățile pot confisca 25%.
Una dintre modificările fiscale asumate de Guvern impune un plafon al plăților cash pe care le pot face persoanele fizice către comercianți. Așa că, pentru sumele mai mari de 5.000 de lei, românii o să trebuiască să folosească cardul pentru a face cumpărături. Această măsură are ca scop reducerea evaziunii fiscale pentru a suplimenta sumele care intră în bugetul de stat.
„Operațiunile de încasări și plăți în numerar efectuate între persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) și persoane fizice, reprezentând contravaloarea unor livrări ori achiziții de bunuri sau a unor prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanțe sau alte drepturi și primiri ori restituiri de împrumuturi sau alte finanțări se efectuează cu încadrarea în plafonul zilnic de 5.000 lei către/de la o persoană, până la data de 31 decembrie 2024 și 2.500 lei, începând cu data de 1 ianuarie 2025”, arată un fragment al acestor modificărilor fiscale asumate de Guvern.
Citeste si:
Se pare că era în care comercianții te rugau să plătești cu cash se va termina. Un nou articol prevede ca sumele în numerar aflate în casieria firmelor nu vor putea depăşi, la sfârşitul fiecărei zile, plafonul de 50.000 de lei.
„Nerespectarea prevederilor constituie contravenții și se sancționează cu amendă de 25% din suma încasată/plătită, respectiv deținută în casierie, care depășește plafonul stabilit de prezentul capitol pentru fiecare tip de operațiune, dar nu mai puțin de 500 lei”, conform modificările fiscale.
Firmele vor putea să facă plăți cash între ele de maxim 1.000 de lei pe zi
Deoarece tema „dispariției plăților cash” a fost una extrem de disputată, Partidul Social Democrat a ținut să liniștească populația că noua lege e doar pentru a stopa evazioniștii.
Citeste si:
„În concluzie, NU te controlează nimeni! NU îți ia nimeni cash-ul din buzunar! Toată discuția despre cash este o temă falsă! Singurii care vor avea de suferit vor fi evazioniștii, nu oamenii obișnuiți”, a scris PSD într-o postare pe Facebook.
Dacă persoanele fizice care obișnuiau să plătească cu cash nu își vor schimba stilul de a face plăți, de o plafonare mai dură a plăților cash se vor confrunta firmele. Dacă ești operator economic, PFA sau orice altă categorie autorizată, care emite facturi, atunci va trebui să limitezi plățile cash către alt agent economic la cel mult 1.000 de lei pe zi, respectiv 2.000 de lei pe zi în magazinele cash&carry.
„(1) Prin excepție de la prevederile art. 1 alin. (1) se pot efectua operațiuni de încasări și plăți în numerar, în următoarele condiții: a) încasări de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei de la o persoană; b) încasări efectuate de către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organizate și funcționează în baza legislației în vigoare, de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în limita unui plafon zilnic de 2.000 lei de la o persoană”, se mai arată în pachetul de modificări.
Citeste si:
Pentru noile reguli, Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament, însă proiectul este blocat pentru moment la curtea constituțională.
De ce se tem românii că vor dispărea banii de hârtie
Plata cu cardul a creat un lanț de reacții în spațiul public după ce, mai multe postări despre „cum se pierd banii” când facem plăți electronice, au devenit virale. Postarea, care a făcut înconjurul internetului românesc, dă ca exemplu parcursul unei plăți electronice: 50 de euro care, prin comisionul impus de bancă, ajung „să se piardă” după 36 de tranzacții, conform postării.
Economistul Adrian Codirlașu, vicepreședintele CFA România, a declarat anterior pentru wall-street.ro că pentru consumator este egal dacă plătesc cash sau card. Mai mult, el salută amploarea plăților digitale, acestea fiind un mecanism prin care ANAF ar putea reduce evaziunea fiscală.
Citeste si:
„Banii rămân aceiași, nu se pierd, fie că îi avem pe card sau în portofel. Cred că trebuie să punem această discuție în context: Guvernul a venit cu reglementări prin care să crească acceptarea plăților cu cardul și să crească obligativitatea acceptării, pentru a reduce evaziunea fiscală”, a precizat vicepreședintele CFA România.
Mai mult de atât, numerarul are niște elemente și particularități care țin de suveranitatea, identitatea și politicile monetare ale fiecărui stat. Drept urmare, nu putem renunța complet la numerar, dar putem limita utilizarea lui. Aceasta este părerea lui Bogdan Pătru, Government Segment Lead, Mastercard România și Croația, care a explicat, într-un interviu wall-street.ro, care este relația românilor cu plățile digitale.
Sursa foto: DNA
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
