Modificările fiscale au trecut de semnătura președintelui, acestea fiind promisiunea Guvernului de a rezolva problema deficitului bugetar din România. Impactul financiar estimat pentru anii următori provine în proporție de aproximativ 85% din taxare și doar un procent infim din reducerea cheltuielilor statului.
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru promulgarea Legii privind modificarea măsurilor fiscal-bugetare ale României. Potrivit studiului "Modificările Noului Cod Fiscal: Inventar şi impact (2015-2023)", realizat de The Tax Institute, în perioada 2015-2023 au fost aduse 554 de amendamente noului Codului Fiscal. Această nouă schimbare însumează cea de-a 555 modificare a Noului Cod Fiscal.
Conform acestui studiu, din punct de vedere calitativ, 32% au fost măsuri proaste şi foarte proaste, cu impact negativ asupra contribuabililor sau bugetului. 26% au fost modificări de formă, fără un impact real, 33% au fost măsuri bune, cu impact pozitiv limitat şi doar 9% măsuri foarte bune. Rezultatul în urma modificărilor repetate este o scădere a veniturilor bugetare de 0,53% din PIB în 2022, faţă de 2016.
Citeste si:
Câți bani vor fi tăiați „de la gura” bugetarilor
În acest an, efectul la bugetul de stat se va vedea vedea doar din prisma reducerii cheltuielilor bugetare, pentru că taxele noi şi majorările vor produce efecte abia din 2024, conform notei de fundamentare a proiectului. Impactul pe bugetul de anul acesta ar urma să fie de 630 milioane lei.
În ceea ce privește creșterile de taxe, suportate de consumatori și mediul privat, acestea ar trebui să aducă la buget 16 miliarde de lei în 2024, şi 20 miliarde de lei în plus în 2025. În ceea ce privește strângerea pungii de la stat, aici, suma rămâne constantă, iar, începând cu 2024, statul ar trebui să economisească 3 miliarde de lei în fiecare an.
Sursă: Nota de fundamentare a proiectului/ M. Finanțe
Modificările fiscale au iscat discuții politice: USR a cerut demisia lui Boloș
USR, Forţa Dreptei şi doi parlamentari ai PNL au semnat sesizarea la CCR cu privire la pachetul de legi pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament. Cu toate acestea , Curtea Constituţională a României a respins sesizarea. Preşedintele CCR, Marian Enache, a explicat că procedura de adoptare a legii privind măsurile fiscal-bugetare, prin angajarea răspunderii Guvernului, a respectat exigenţele Constituţiei şi jurisprudenţei Curţii Constituţionale.
Citeste si:
„Curtea a constatat că angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege a vizat un scop unic şi unitar, respectiv creşterea veniturilor la bugetul public naţional şi reducerea cheltuielilor statului. În cadrul examenului de constituţionalitate, sub aspect extrinsec, s-a conchis că procedura de adoptare a legii, prin angajarea răspunderii Guvernului, a respectat exigenţele Constituţiei şi jurisprudenţei Curţii Constituţionale”, a spus Marian Enache.
Deputatul USR Claudiu Năsui a afirmat că ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, trebuie să plece din funcţie pe motiv că "s-a dovedit a fi un dezastru pentru România", în condiţiile în care impune "cea mai mare" creştere de taxe din istoria ţării.
„Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, s-a dovedit a fi un dezastru pentru România şi un adevărat pericol pentru mediul de afaceri. După ce a minţit luni de zile pe mai multe teme, a scos, probabil, cea mai mare creştere de taxe din istoria statului românesc. Este chiar mai mare decât cea care a existat în vremea Băsescu - Boc, atunci când a crescut TVA intempestiv. Acum avem o sumă care, actualizată cu inflaţia, e chiar mai mare decât cea de atunci ca sumă care se ia în plus ca povară fiscală care se adaugă asupra mediului privat. Ministrul Boloş este cel care a implementat această idee năstruşnică, unică în lume, de impozit pe cifra de afaceri", a declarat Năsui.
Citeste si:
Deficitul bugetului general consolidat a urcat la 3,55% din PIB
Deficitul bugetului general consolidat a urcat la 3,55% din PIB după primele nouă luni ale anului în curs, la 56,46 miliarde de lei, faţă de un deficit de 41,7 miliarde lei, respectiv 2,96% din PIB aferent primelor nouă luni din 2022.
Execuţia bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2023 s-a încheiat cu un deficit de 42,19 miliarde lei, respectiv 2,65% din PIB. Conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor, veniturile totale au însumat 368,03 miliarde lei în primele nouă luni ale anului curent, în creştere cu 11% (an/an). Dinamica acestora a fost susţinută în principal de evoluţia încasărilor din impozitul pe salarii şi venit, contribuţii de asigurări, fonduri europene şi impozitul pe profit. Încasările din TVA au consemnat o dinamică pozitivă mai temperată, explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice, cât şi de un nivel mai ridicat al restituirilor de TVA.
Citeste si:
Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 29,92 miliarde lei, consemnând o creştere de 21,4% (an/an), determinată de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (56,4%) şi impozitul pe veniturile din pensii (42,4%), încasările aferente declaraţiei unice consemnând, de asemenea, o dinamică pozitivă, de 11,2%.
Sursa foto: Facebook/ Marcel Boloș
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
