Ca efect direct, reprezentantii RBL vad o accelerare a migrarii persoanelor calificate, care obtin venituri mari, in alte tari unde, chiar daca platesc impozite mai mari, primesc ceva in schimb si anume scoli, spiotale, infrastructura, etc.

"Nu sustinem noul sistem de impozitare pentru ca face o trecere netransparenta la un sistem progresiv de impozitare, ceea ce ne preocupa foarte tare. In plus, in realitate nu vor fi doar doua cote de impozitare, ci vor fi patru cote: 0%, 3%, 10% si 16%”, a explicat Angela Rosca, managing partner TaxHouse.

Cota zero urmeaza sa se aplice pentru cei cu venituri sub plafonul neimpozabil, cu 3% vor fi taxate veniturile din mosteniri, 10% va fi cota standard si 16% pentru veniturile a caror sursa nu este identificata.

Sistemul progresiv nu a functionat in Romania

Mai mult, Angela Rosca a reamintit ca intre anii 2001 - 2004, Romania a avut sistem progresiv de impozitare care, desi era mult mai simplu decat se discuta acum, nu a functionat.

Referitor la implicatiile acestui sistem, ea a mentionat, pe langa reducerile semnificative de venituri la buget, problemele administrative pe care le implica acest sistem.

In primul rand, este vorba de problemele pe care le vor intampina cei care vor incasa banii aferenti impozitului dar, pana anul urmator cand vor trebui sa plateasca, vor fi chetuit deja banii.

Consultantul fiscal va fi, de fapt, un perceptor

"Ne preocupa ce se va intampla cu intreaga populatie care va primi acesti bani de la noi, angajatori, luna de luna, si ii vor cheltui. In mai — septembrie 2019, cand vor trebui sa dea bani. Se vor duce la acesti perceptori, pentru ca e mult spus consultanti fiscali, de bunavoie ca la medicul de familie sa le dea acesti bani? Noi nu credem in aceasta ipoteza”, a subliniat Rosca.

In privinta consultantilor fiscali, pe care Angela Rosca ii numeste “perceptori”, aceasta subliniaza faptul ca nu se stie de unde vor fi luati, cum vor fi platiti si daca respectivele costuri, care cad in sarcina statului, potrivit proiectului, au fost luate sau nu in calcului deficitului bugetar.

O alta problem ridicata de consultantul citat este cea legata de capacitatea ANAF de a gestiona un astfel de sistem, in conditiile in care inclusive sefi ai intitutiei atrag atentia de multa vreme cu privire la faptul ca sistemul informatic nu mai face fata actualelor provocari.

Mai mult, acest sistem nu largeste baza de impozitare, asa cum sustin guvernantii, si nu va aduce mai multi contribuabili in sistem, a mai spus Angela Rosca.

Deducerile actuale vor fi eliminate, iar cele noi vor fi modice

In plus, sistemul de deduceri este mult limitat de suma anuala, care este de 5.000 de lei pe an pentru o familie de patru personae, ceea ce este foarte putin. In plus, odata cu introducerea noului sistem, dispar deducerile acordate in prezent, cum ar fi cele pentru asigurarile private de sanatate.

“Oamenii vor alerga dupa bonuri fiscale tot anul si, in final, isi vor da seama ca au alergat degeaba, pentru ca deducerea este modica. Deci nu se largeste baza de impozitare si ascunde o impozitare progresiva, pentru ca nu se incadreaza in anvelopa de venituri”, a mai spus Rosca.

In plus, in opinia sa, noul sistem nu va genera beneficii care sa depaseasca costurile de implementare.

La randul sau, Mihail Marcu, presedintele Consiliului director al MedLife, sustine ideaa ca noul sistem este, de fapt, impozitarea progresiva.

“Sa fie clar: naua taxa pe gospodarie este cota de impozitare progresiva, necesara autoritatilor pentru a surmonta deficitul bugetar pe 2018 care nu tine… (…) In loc sa se bage bani in infrastructura, se face un sacrificiu cu aceste cresteri salariale, care, daca ne uitam cu atentie in proiect, nici macar nu sunt cele trambitate”, a subliniat Marcu.

In privinta impactului bugetar, Angela Rosca a citat datele din evaluarea Fondului Monetar International, dn care reiese faptul ca, doar din reducerea cotei de impozitare de la 16% la 0%, pentru cei cu venituri sub plafonul impozabil, sau 10% cu venituri peste acest plafon, vorbim de un impact bugetar de circa 12,2 miliarde de lei, adica 1,4% din PIB.

"Se mai adauga 3,48 miliarde de lei, zice FMI, din reducerea TVA propusa pentru anul viitor si inca 8 miliarde de lei din reducerea contributiilor sociale care vor a scadea la 35%. In total, vorbim de 23 miliarde de lei”, a explicat Angela Rosca.
In plus, ea se intreaba din ce se va finanta bugetul de stat in 2018, cand se renunta complet la conceptul de retinere la sursa, cee ace inseamna ca nu se va incasa nimic din impozitul pe venit la buget.