Ciclul electoral care incepe duminica in Grecia deschide o perioada frenetica, marcata prin alegeri legislative, urmate de prezidentiale in 15 zile. Alegerile legislative sunt de fapt consecinta dizolvarii Parlamentului, provocata in decembrie de refuzul a peste doua cincimi dintre deputati de a-l alege in locul lui Carolos Papoulias (al carui mandat expira in martie) pe candidatul propus de actualul Guvern al lui Antonis Samaras, fostul comisar european Stavros Dimas.

Favoritul scrutinului este considerat partidul Syriza (stanga radicala), creditat cu 35 la suta din intentiile de vot, urmat de formatiunea Noua Democratie a premierului conservator Antonis Samaras. Miza este prin urmare ca partidul clasat pe primul loc sa obtina 151 de mandate, adica majoritate absoluta. Ultimele sondaje confirmau o distanta intre 3 si 7 puncte procentuale intre Syriza si Noua Democratie, in timp ce intre 7 si 15% dintre alegatori sunt indecisi.

Daca nu obtine aceasta majoritate absoluta, liderul partidului clasat pe primul loc va merge inca de luni la presedintele Carolos Papoulias, care ii va incredinta un "mandat exploratoriu" de trei zile pentru a incerca sa gaseasca aliante ferme cu alte partide, pentru a intruni un total de cel putin 151 de deputati. Daca aceasta procedura esueaza, Papoulias ii va incredinta acelasi mandat de trei zile partidului clasat pe locul al doilea si, in cazul unui nou esec, partidului de pe locul trei. Papoulias poate incerca, de asemenea, sa discute cu partidele pentru a forma o mare coalitie nationala, avand in vedere situatia economica dificila a tarii. Dar in caz de esec, vor fi organizate noi alegeri legislative la inceputul lui martie si intre timp va exista o mare instabilitate politica.

Sursa foto: Alegeri Grecia/Shutterstock

Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea International »



Citeste si
Tomac: Sunt convins ca pe 26 mai se va reseta toata viata politica