SUA si China sunt actori economici de talii similare, pe care multiple realitati economice concrete, in special structura balantei comerciale, ii imping catre pozitii opuse. Dinamica conflictului comercial s-a accelerat in ultimul an. Aceste evolutii afecteaza cresterea si stabilitatea economica globala, dar creeaza si oportunitati strategice pentru actori precum UE. In absenta unor analize pragmatice, urmate de decizii rapide, aceste oportunitati se vor risipi.
Care este cea mai puternica tara din lume ? Multi raspund rapid: SUA ! Altii, cu ezitari: China ! Cine are dreptate ? Greu de raspuns.
Sa pornim de la intrebarea : are logica razboiul comercial dintre SUA si China ? Raspunsul ar putea sa se contureze analizand tabelul de mai jos, cu date referitoare la anul 2017, chiar daca unii analisti ar putea sa conteste exactitatea unor indicatori, fara a nega insa ordinul de marime al acestora.

1. „Arta suprema a razboiului este sa-ti domini inamicul fara a lupta impotriva lui.” Sun Tzu
2. „ ... Adversarii isi dezvolta constant metodele pentru a ameninta Statele Unite. Trebuie sa fim agili si adaptabili.” Donald Trump

Indicator SUA China
GDP (miliarde $) 18600 11200
GDP-PPP (miliarde $) 18620 21400
GDP/capita ($) 57000 14600
Export (miliarde $) 1456 2098
Import (miliarde $) 2208 1573
Datoria externa (miliarde $) 17910 1460
Datoria publica ( % din GDP) 76 16
Rezerva valutara+aur (miliarde $) 117 3098
Forta de munca (milioane) 159 907
Somaj (%) 4.9 4.0

Totdeauna, a compara doua state prin prisma puterii economice a acestora, a reprezentat un exercitiu dificil, urmare a definitiei date conceptului de Produs Intern Brut (PIB sau GDP), definit neacademic, ca reprezentand totalitatea bunurilor si serviciilor, exprimate (evaluate) intr-o moneda, realizate intr-un interval de timp (de regula, un an) intr-o tara. Dificultatea este indusa de nevoia raportarii la un referential al valutei in care este exprimat GDP-ul fiecarei tari.

Sa exemplificam. Un telefon mobil costa in SUA 200 dolari, iar acelasi telefon costa in China 100 dolari. Este logic sa consideram ca, in SUA, contributia la GDP a acelui celular este de doua ori mai mare decat in China. Evident ca pe acest segment, GDP-ul in China este subevaluat cu 50%. Economistii incearca sa atenueze aceasta eroare, introducand conceptul de paritatea puterii de achizitie (PPP – purchasing power parity), care nici acesta nu este perfect, pentru ca eludeaza ideea de calitate (categorie si mai greu de definit si cuantificat). In plus, realitatea contemporana este si mai complexa daca luam in considerare coexistenta puterii economice, cu alte tipuri de putere: politica, diplomatica, militara, culturala, tehnologica, informationala, demografica etc., fiecare cu propriile dificultati de definire. In acest articol ne rezumam preponderent numai la ideea de putere economica si la modul in care aceasta influenteaza securitatea unui stat.

Economia SUA versus economia China

In contextul sloganului electoral al presedintelui american, Donald Trump, „America mai intai”, la sfarsitul anului 2016, atat Banca Mondiala, cat si Fondul Monetar International prezentau o prognoza comparativa actualizata intre economiile Chinei si SUA, sintetizata de graficul de mai jos, preluat din The Economist.

Din analiza acestuia se desprinde faptul ca, din punct de vedere strategic, SUA nu mai pot ramane indiferente la perspectiva conturarii suprematiei economice a Chinei. Desi se constata incetinirea ritmului de crestere economica a acesteia, totusi viteza sa de crestere economica depaseste de 2-3 ori indicatorul similar ce se refera la cresterea economica a SUA ( 7 – 8 %, fata de 2 – 3 % ). Dar si mai ingrijorator este indicatorul ce cuantifica relatiile comerciale dintre cele doua tari. Statisticile raman in continuare severe pentru SUA si la nivelul anului 2017, care indica faptul ca, din totalul datoriei externe a SUA, aproximativ 20% revine Chinei.

Mai concret, analiza balantei comerciale SUA – China, arata ca Washingtonul a realizat importuri din China in valoare de 505 miliarde dolari si a exportat in aceasta tara bunuri in valoare de 130 miliarde, deci a inregistrat un deficit comercial de 375 miliarde dolari. Cele mai consistente importuri americane din China au fost: 77 miliarde dolari calculatoare, 70 miliarde telefonie mobila, 54 miliarde imbracaminte, pe cata vreme exporturile au fost: 16 miliarde avioane de transport, 12 miliarde soia si 10 miliarde automobile.

Dupa instalarea administratiei Trump la Casa Alba, relatiile politice dintre Statele Unite si China s-au deteriorat, iar ambele state par a ignora in mod repetat Acordul de normalizare a relatiilor bilaterale, vechi de peste 40 de ani (Acordul din 1979 cunoscut ca - One China Policy). Anual, China fura sau transfera legitim (dar imoral) din SUA informatii, tehnologie si idei noi valorizate la sute de miliarde de dolari, care permit atingerea unor niveluri inovative, altfel, greu de explicat logic. Principalele instrumente utilizate sunt cele specifice operatiilor cibernetice, intelligence-ului, inclusiv OSINT (Open Source Intelligence - Surse deschise), capabilitati de data analytics bazate pe inteligenta artificiala si machine learning, la care se adauga exploatarea creativa a vulnerabilitatilor unor retele sociale, in special LinkedIn si Twitter.

Atat SUA, cat si China nu par a ceda cu usurinta tentatiilor de luare in calcul a unor compromisuri in zona comertului bilateral. Presedintele Donald Trump continua tema din campania electorala referitoare la practicile comerciale incorecte ale Beijingului, considerate ca fiind, mai degraba, un abuz asupra sistemului comercial international, iar autoritatile chineze acuza partea americana de lipsa de pragmatism in intelegerea noilor realitati internationale.
Incepand cu luna ianuarie 2018, Washingtonul a impus Chinei tarife suplimentare la importurile de panouri solare, iar din iulie a impus tarife suplimentare de 25% si altor bunuri importate din China, evaluate la peste 34 miliarde dolari. Autoritatile chineze au raspuns aplicand taxe similare ca nivel bunurilor importate din SUA. La fel au stat lucrurile si in perioada august - septembrie a.c., in legatura cu tranzactii in valoare de 216 miliarde dolari produse in China si ajunse in SUA, respectiv pentru 60 miliarde dolari reprezentand importuri ale Chinei din SUA.

Urmare a acestor evenimente, se observa o crestere in intensitate a razboiului comercial intre cele doua mari puteri economice care au provocat scaderi bruste pe pietele bursiere, in general si in special, pe cele din China. Bursa de la Shanghai, a doua cea mai mare din lume, a scazut cu aproximativ 20% in perioada august – septembrie 2018, iar valutele nationale ale tarilor emergente au fost supuse la puternice presiuni, concretizate in pierderi relative de capital, fapt ce a determinat ministerul chinez al comertului sa sesizeze Organizatia Mondiala a Comertului, mai ales dupa ce fluxurile de capital asiatice au inceput sa se orienteze cu precadere spre Japonia.

Fara sa intram in detalii econometrice sofisticate, pentru a evalua daca raspunsul pietei este justificat sau exagerat la deciziile de politica comerciala ale SUA si Chinei, lumea analistilor economici a trecut la efectuarea de simulari ale impactului comercial generat de cresterile de tarife comerciale, pe baza a doi parametri cheie – impactul cresterii tarifelor de import si gradul de elasticitate a preturilor bunurilor si serviciilor tranzactionate. Spre exemplu, un extra tarif de import poate induce o crestere a preturilor de import, care la randul lor ar putea conduce la reducerea volumului importurilor. Desi impactul direct poate fi variabil, nu trebuie sa uitam ca pietele financiare reactioneaza la posibilele implicatii suplimentare ale unui razboi comercial intre doi actori globali.

Sfarsitul multilateralismului este tot mai aproape

Desi este greu de acceptat, sfarsitul multilateralismului se contureaza tot mai clar, cel putin in zona comertului international. Merita retinut ca lumea nu mai este plata si ca dincolo de comert, SUA creeaza, printre altele, bariere in calea fluxurilor de investitii chineze, mai ales in SUA, dar si in UE, precum si in ceea ce priveste furtul de cunostinte si informatii clasificate, inclusiv din domeniul privat, domenii in care China exceleaza. Autoritatile americane au motivat deciziile lor prin nevoia de diminuare a deficitului comercial bilateral si pentru protejarea proprietatii intelectuale, domeniu puternic afectat de virulenta cibernetica in domeniu.

Pe masura ce SUA ridica mizele sale la masa negocierilor internationale de tot felul, este tot mai greu sa intelegem sau sa ne imaginam cum poate China sa raspunda noilor exigente americane. Productia industriala a Chinei si-a incetinit cresterea, moneda sa a slabit urmare a unor masuri monetar-fiscale dirijate, in timp ce industria americana creste evident. Deja chinezii de rand incep sa se indoiasca de promisiunile presedintelui Xi, conform carora China va domina: domeniul tehnologiei mondiale de varf pana in 2025, regiunea Asia-Pacific pana in 2035 si lumea intreaga, pana in 2049.

In acest timp, Donald Trump isi continua masurile ofensive in zona Extremului Orient semnand un nou acord comercial cu Coreea de Sud si a extins cooperarea in materie de securitate si aparare cu Japonia si Australia. Multi analisti economici estimeaza ca economia Chinei nu dispune de multe parghii eficiente de raspuns fara ca dezvoltarea sa pe termen lung sa nu fie afectata. Cea mai buna strategie pe care o poate lua este sa continue sa caute noi piete in restul lumii, dar mai ales in Europa. Deoarece este greu de presupus ca Japonia va inceta sa priveasca China altfel decat ca pe un adversar strategic in zona Asiei, UE poate deveni o tinta comerciala majora a Beijingului.

In contextul tensionat generat de solicitarile Washingtonului adresate Germaniei, mai ales, dar si altor state NATO din Europa, de crestere a contributiilor lor financiare in problemele de securitate, impactul pe care l-am considerat a fi schimbarea de paradigma in ceea ce priveste relatiile economice dintre SUA si China ar putea aduce beneficii mari Uniunii Europene, care depinde in mare masura de identificarea de noi piete. Se apreciaza ca solutia detensionarii situatiei consta in raspunsul Comisiei Europene. UE fie se va alia cu SUA pentru a-si proteja impreuna pietele de exporturile chinezesti, fie va recurge la unele politici comerciale mai permisive fata de Beijing. In aceasta din urma alternativa Europa ar putea juca la doua capete, inlocuind fie SUA cu China, sau in caz de insucces, ar putea inlocui China cu SUA pe pietele de desfacere, intr-o logica a eficientei economice sincrona cu cea a eficacitatii politice.

La prima vedere, exporturile SUA si UE in China, din punct de vedere structural, sunt asemanatoare. Cele mai importante sectoare de importuri ale Chinei din SUA se refera la produse chimice, echipamente de transport, autovehicule si instrumente medicale. Cele mai importante sectoare de import ale Chinei din Europa se refera la autovehicule, masini si echipamente industriale, produse chimice, instrumente medicale si echipamente de transport. In cazul in care SUA nu dezvolta presiuni politice si comerciale directe asupra UE, industriile europene sunt relevante, cel putin, in domeniile autovehiculelor si productiei de avioane, unde pot inlocui cu succes produsele americane pe piata chineza. In acest fel, China poate atenua impactul negativ reprezentat de unele produse ce nu vor mai fi importate din SUA, estimate la o valoare de aproximativ 200 miliarde de dolari.

Daca presupunem ca UE ar putea inlocui exporturile SUA in China si ale Chinei in SUA, atunci castigurile potentiale pentru exportatorii europeni ar putea creste foarte mult, cu implicatii majore asupra balantelor comerciale. De asemenea, este posibil ca si in zona bunurilor de consum, europenilor sa li se contureze noi oportunitati urmare a faptului ca UE furnizeaza in prezent peste 40% din necesarul global de mobila, produse metalice si plastice sau din hartie. In actuala conjunctura comerciala, un sector industrial care ar putea beneficia major este cel reprezentat de industria semiconductorilor, care ar putea sa-si tripleze volumul exporturilor, caruia se adauga castigurile relevante ce se contureaza in cazul exporturilor de autovehicule, aeronave/nave spatiale si produse chimice.

In concluzie, analiza sugereaza ca Europa ar putea sa beneficieze de razboiul comercial dintre SUA si China. Atata timp cat Europa nu se amesteca in frictiunile SUA - China, cele mai evidente sectoare castigatoare par a fi desfacerea de autovehicule, aeronave si produse chimice.

Cum se contureaza viitorul imediat ? Greu de estimat. Este posibila afectarea si a altor domenii ale relatiilor bilaterale dintre SUA si China, cum ar fi cel militar, incluzand dosarele Taiwan si securitatea in Marea Chinei de Sud. In luna septembrie a.c., Administratia Trump a evitat principiul o singura China, aproband vanzarea catre Taiwan de piese de schimb pentru avioane de lupta F-16, in valoare de 330 milioane de dolari, concomitent cu impunerea de sanctiuni Chinei pentru achizitionare de avioane de lupta si rachete sol – aer din Federatia Rusa. Reactia chineza a fost rapida, prin ministrul apararii, care a decis intreruperea vizitei in SUA a amiralului Shen Jinlong, comandantul Marinei Militare Chineze si a anulat o vizita in Hong Kong a unei nave militare americane. In contra-contra replicii chineze, un bombardier strategic american B-52 a efectuat un zbor in apropierea uneia dintre multele insule artificiale ridicate de China in Marea Chinei de Est.

Sursa foto: By gopixa / Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Internațional »


Setari Cookie-uri