După ce a anunțat că a decis să intre în competiţie pentru funcţia de secretar general al NATO, președintele Klaus Iohannis a publicat un editorial în Politico în care își expune planurile pentru alianță.

Iohannis menționează că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a distrus pacea și a alterat grav mediul nostru de securitate, având repercusiuni dincolo de limitele spațiului euro-atlantic. El consideră că Rusia va rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa Alianței în viitorul apropiat.

Prioritățile lui Iohannis, pe scurt:

  • Întărirea flancului estic al NATO
  • Sprijinirea Ucrainei pentru a învinge în războiul cu Rusia.
  • Dezvoltarea capacității militare și a baze industriale a NATO.
  • Atingerea pragului de minim 2% din PIB contribuții la NATO pentru țările membre.
  • Contracararea amenințărilor hibride și cibernetice.

Președintele subliniază că pentru a face față spectrului larg de amenințări și provocări, NATO trebuie să fie echipată corespunzător. Scopul principal al Alianței este de a asigura apărarea colectivă a tuturor aliaților prin îndeplinirea celor trei sarcini principale ale sale: descurajarea și apărarea, prevenirea și gestionarea crizelor și securitatea prin cooperare.

Cele 10 priorități ale lui pe care Iohannis spune că le va avea la conducerea NATO

  1. În primul rând, vom accelera îndeplinirea celor trei sarcini principale ale Alianței. Vom consolida descurajarea și apărarea în conformitate cu deciziile de la Madrid și Vilnius și ne vom adapta postura noastră multidomeniu, inclusiv mobilitatea militară, la complexitatea mediului actual. Puterea și descurajarea merg mână în mână, iar consolidarea primei o va alimenta pe cea de-a doua. În prezent, frontierele noastre estice și sudice sunt cele mai expuse la amenințări, iar acestea trebuie să fie consolidate în consecință și în întregime. În plus, nu trebuie să uităm de Nord și de Balcanii de Vest, deoarece importanța lor pentru securitatea noastră este incontestabilă. În continuare, vom spori cooperarea cu partenerii noștri, construind o agendă de parteneriat mai ambițioasă. Cei care sunt vulnerabili și în pericol au nevoie de rezultate concrete și în timp util. Cei din vecinătatea noastră sudică au nevoie de angajamentul, de sprijinul și de dialogul nostru constant. Iar partenerii noștri care gândesc la fel ca noi - în primul rând în Indo-Pacific - vor fi primii cu care vom colabora pentru a susține dreptul internațional și ordinea bazată pe reguli. Apoi, vom continua să dezvoltăm prevenirea și gestionarea crizelor ca instrumente de promovare a securității și stabilității în regiunile de interes strategic pentru Alianță.
  2. În al doilea rând, nimic nu este mai important astăzi decât să ne asigurăm că Ucraina învinge în lupta sa existențială, iar noi putem face acest lucru oferind tot sprijinul necesar, oricât de mult timp ar fi necesar. Avem, de asemenea, obligația morală, politică și strategică de a ne asigura că Ucraina avansează în mod constant pe drumul său spre viitoarea aderare la NATO, precum și spre aderarea la UE.
  3. În al treilea rând, trebuie să îmbunătățim interoperabilitatea și să dezvoltăm rapid o bază industrială de apărare puternică în întreaga Alianță. Acest lucru ar servi obiectivelor complementare de refacere a stocurilor, de creștere a capacităților noastre de descurajare și apărare, precum și de furnizare de asistență Ucrainei. De asemenea, vom încuraja o industrie europeană de apărare mai puternică și mai capabilă, care să fie complementară și interoperabilă cu NATO.
  4. În al patrulea rând, deși am rămas în urmă în ceea ce privește finanțarea apărării, beneficiind de ceea ce am crezut a fi un dividend al păcii veșnice timp de mulți ani, acest lucru nu mai este posibil. Cu toții trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a ajunge cât mai curând posibil la minimul de 2 % din PIB pentru cheltuielile de apărare și să investim cel puțin 20 % în echipamente majore. Finanțarea adecvată trebuie să fie, de asemenea, orientată spre rezultate și însoțită de creșteri ale eficienței.
  5. În al cincilea rând, având în vedere că amenințările cu care ne confruntăm astăzi depășesc dimensiunea militară, trebuie să asigurăm o reziliență mai puternică pentru Alianță și membrii săi, contracarând amenințările hibride și cibernetice și protejând infrastructura critică.
  6. În al șaselea rând, întrucât o alianță mai puternică este una în care unitatea, solidaritatea și legătura transatlantică funcționează în paralel, întărindu-se reciproc, ne vom concentra mai mult asupra consultărilor și coordonării politice. Aceasta va include contribuții din partea tuturor organismelor NATO relevante, pe baza unui dialog consolidat între structurile politice și militare.
  7. În al șaptelea rând, putem și trebuie să facem mult mai mult pentru a consolida parteneriatul strategic NATO-UE. Afinitatea naturală dintre aceste două organizații și multitudinea de interese pe care le împărtășim ne obligă să consolidăm dinamica relației noastre, bazându-ne pe combinația potrivită de angajament la nivel înalt, cooperare instituțională și dialog între angajați.
  8. În al optulea rând, în fața realității tehnologiilor emergente și disruptive, a inteligenței artificiale și a quantum computing, NATO poate rămâne în frunte doar prin accelerarea transformării sale digitale și prin creșterea investițiilor în inovare. Cu toate acestea, trebuie să facă acest lucru, abordând în același timp schimbările climatice și implicațiile acestora asupra securității. Trebuie să îmbunătățim în mod semnificativ apărarea cibernetică, ceea ce va adăuga și mai multă forță posturii noastre. Și, în calitate de Alianță bazată pe valori, trebuie să investim cu seriozitate în toate componentele agendei de securitate umană, păstrând demnitatea și incluziunea în centrul nostru.
  9. În al nouălea rând, ca o completare importantă a politicii de descurajare și apărare a Alianței, trebuie să consolidăm, de asemenea, rolul cheie al NATO ca forum de consultare, coordonare și pregătire în domeniul controlului armelor, dezarmării și neproliferării.
  10. Și, în al zecelea rând, adaptarea continuă a Alianței noastre trebuie să fie însoțită de o privire introspectivă asupra propriilor noastre metode de lucru. În calitate de principali promotori ai agendei NATO, aliații sunt cei care vor decide asupra noilor modalități de desfășurare a deliberărilor și de pregătire a deciziilor, asigurând în același timp o reprezentare geografică echilibrată.

Sursa foto: Shutterstock / Nedelcu Paul Petru

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Ionut Sisu
Ionuț Șișu scrie pentru Wall-Street.ro din anul 2011, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef adjunct . El și-a început activitatea în presă în 2007, în departamentul de limbă engleză al Mediafax monitorizare. În perioada 2008-2009, Ionuț a acoperit domeniile piețe de capital și finanțe personale în cadrul Business Standard, publicația de afaceri a trustului Realitatea-Cațavencu. După o scurtă perioada de timp în cadrul Corect...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Internațional »


Setari Cookie-uri