19 August 2009
Top 15 probleme ale pietei de capital romanesti
Ca o concluzie a proiectului "Investitor roman, caut bursa matura", sustinut de Intercapital Invest, Wall-Street a intocmit topul problemelor pietei de capital, in functie de cat de des au fost ele evidentiate in articole si interviuri.
15. Lipsa unor strategii concrete de dezvoltare
El crede ca influenta lipsei unor anumite facilitati solicitate de operatori afecteaza piata intr-o masura mai mica.
"Ar fi simplu sa invinuim conducerea bursei pentru toate neimplinirile brokerilor din ultimii doi ani, insa nu ar fi corect. Cu toate acestea, nu putem sa lasam neobservata lipsa unei strategii de dezvoltare, a carei asumare a fost evitata de Consiliul de Administratie, care sa traseze prioritatile de dezvoltare si sa canalizeze eforturile tuturor catre restructurarea pietei Rasdaq, crearea unui MTF, care sa faciliteze listarea instrumentelor financiare internationale”, explica el.
14. Lipsa transparentei
“M-am trezit in mijlocul unui squeeze-out original , care avea in spate mecanismul perfect legal al unei majorari de capital. Am pierdut bani atunci, si primul meu contact cu bursa a fost un dezastru”, isi aminteste el.
Astfel, el considera ca transparenta trebuie sa fie o componenta majora a noii imagini a bursei romanesti, dar cu conditia sa reflecte o stare de lucruri existente, sa nu fie doar o lozinca.
13. Standarde de calitate reduse
Studiile medii, varsta minima de 18 ani, lipsa cazierului si autorizatia acordata de CNVM sunt conditiile minime pentru a deveni broker care introduce doar ordine si nu ofera consultanta. Aceasta autorizatie se obtine in urma promovarii unui examen organizat de catre CNVM.
“Nu cred ca un copil de 18 ani, cu studiii medii, poate merge la un investitor care a facut economii si bani, sa il convinga sa investeasca la bursa. Nicaieri in lume nu este posibil asa ceva. Au fost aceste conditii la inceput pentru ca se dorea dezvoltarea pietei, dar ar trebui crescute standardele. In afara de o suprareglementare a CNVM pe alte domenii, nu s-a facut nimic in specializarea personalului”, sustine el.
12. Decalajul fata de pietele vecine
Prin strategii de dezvoltare eficiente, management puternic si sprijin din partea statului, o mare parte din bursele din Europa de Est au ajuns la niveluri ridicare, din punctul de vedere al maturitatii pietei.
Astfel, Bursa din Praga e mai dezvoltata, in primul rand datorita oamenilor care au proiectat aceasta piata de capital, spune Ovidiu Fer, analist la Wood.
Cand va ajunge Bursa din Romania cel putin aproape de nivelul pietelor din regiune?
“O intrebare la care as raspunde foarte usor, daca am avea un plan pe urmatorii ani, oamenii necesari, unitate in decizii, colaboarea buna intre institutiile pietei, deschidere mai mare din partea CNVM si proactivitate din partea BVB. As spune 2-3 ani, dar cred ca sunt prea optimist. Avand in vedere ca nu avem aceste lucruri, probabil preluarea BVB de catre o bursa mare ar rezolva macar o parte din ele”, a declarat Ovidiu Fer.
11. Investitorul nu e perceput ca un client
“Problema pietei de capital este si problema tarii: nu este pus clientul pe primul loc. Se intampla exact ca in turism, unde clientii primesc servicii de proasta calitate si nu sunt respectati. Si investitorii care au venit de buna credinta si au fost pacaliti si dezamagiti, au plecat si nu se vor intoarce curand. Desigur, exista si un nucleu dur, caruia ii place bursa si care va fi tot timpul un participant activ pe piata, dar este vorba despre persoane care detin sume importante de bani, aloca timpul necesar bursei si au un nivel ridicat de cunostinte economice ”, spune Beze.
El considera ca din aceasta probleme deriva alte probleme, cum ar fi lipsa de transparenta a C.N.V.M., dar si reticenta de care a dat dovada Bursa de Valori Bucuresti in eliminarea propriului prag de detinere de 5% si listarea sa.
10. Problema mentalitatii
Daca luam in considerare faptul ca, ipotetic, problemele organizationale si legislative ale Bursei poti fi rezolvate, schimbarea mentalitatii este un proiect dificil, rezolvabile in ani de zile si generatii de tineri.
„Problema de mentalitate este intr-adevar cel mai serios obstacol in calea utilizarii largi a burselor in Romania. Dar ea nu se limiteaza la niste temeri persistente cauzate de evenimente traumatice pentru multi romani (Dacia Felix, Banca Turco-Romana, Bankcoop, BIR, FNI). Ea tine intr-o oarecare masura de mediul politic de la noi, care nu crede cu adevarat intr-un sistem economic si judiciar perfect deschis, transparent, corect si echitabil”, sustine Sfefan Liute.
9. Nerespectarea legilor
Astfel, Dumitru Beze spune ca legea nu este egala pentru toti in Romania si sunt cazuri in care investitorii pleaca pacaliti de la Bursa.
Beze spune ca daca investitorii nu au un avocat bun, au sanse sa piarda multi bani. Insa, investitorul mediu nu are timp sa se judece si nu investeste la bursa urmarind sa castige in urma unor procese.
“Bursa trebuie sa fie egala, transparenta si echitabila pentru toata lumea. Nu vii la bursa ca sa te lupti”, spune seful AIPC.
In acelasi timp, Cristian Rizea sustine ca "multele nerespectari nici ale legilor deja existente fac ca increderea in bursa sa scada. Investitorii care cumpara actiuni de pe bursa, pana ajung sa detina un procent semnificativ, sunt la mana majoritarilor care pot ascunde profiturile cum au chef si pot face contracte in defavoarea companiei fara a pati nimic".
8. Neimplicarea statului
„Statul roman ar putea urma exemplul Poloniei, care a obligat prin lege fondurile private de pensii sa investeasca 95% din portofoliul de actiuni pe piata locala. De asemenea, dezvoltarea pietei secundare a titlurilor de stat ar putea reprezinta un balon de oxigen pentru bursa”, sustine ea.
Si Dumitru Beze este de parere ca statul ar trebui sa se implice mai mult in piata romaneasca de capital.
7. Lipsa de oameni competenti
“Eu cred ca avem nevoie de personal calificat, de oameni competenti in randul intermediarilor. Cred ca de aici pleaca toate problemele sistemului si se perpetueaza. Daca aici, unde se face productia sistemului bursier nu avem oameni profesionisti, totul se translateaza la nivelul bursei si CNVM”, explica Simionescu.
El spune ca la nivelul Bursei sunt oameni competenti, dar care se subordoneaza unui consiliu de administratie care stabileste strategiile, mersul companiei, traseaza liniile si propun proiecte.
In acelasi timp, Dumitru Beze sustine ideea ca lipsa de profesionalism este o problema esentiala a bursei.
“Atata lipsa de profesionalism ca pe piata de capital nu exista nicaieri in Romania. Avem maxim 30 de brokeri buni. A fost o vreme in care s-au facut bani foarte usor din bursa, dar pe termen scurt cred ca aceasta criza va face curatenie. Nu ii voi canta prohodul, dar spun ca lucrurile trebuie schimbate si falimentul este, pentru unii, o solutie buna. Cine nu isi face bine treaba poate oricand sa faca altceva la care se pricepe mai bine”.
Dumitru Beze sustine ca problema Romaniei si a bursei este ca fiecare isi face treaba fara a respecta minimul de profesionalism necesar, pe principiul <<merge si asa>>, <<ne descurcam noi cumva>>”.
6. Comunicare defectuoasa
“Un efort constant in acest sens ar ajuta in procesul de promovare si de creare a unui sentiment de incredere in Bursa atat din partea investitorilor, cat si a emitentilor”, considera managerul.
El crede ca Bursa ar trebui sa foloseasca increderea astfel castigata pentru a dezvolta sisteme alternative de tranzactionare atractive pentru investitori.
Si Dumitru Beze observa o lipsa comunicarii dintre investitori si institutiile pietei
“Nici Bursa, nici Asociatia Brokerilor si nici CNVM nu au chemat niciodata un investitor la discutii. Cum poti sa iei decizii in favoarea investitorilor daca nu ii consulti? Ce preferam: o piata mare, deschisa si libera sau o piata mica si usor – controlabila?”, se intreaba Beze.
5. Operativitate greoaie a institutiilor
“Cadrul legislativ este satisfacator, insa mi-as dori o operativitate mai mare din partea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM) in aplicarea sa. Sunt constient de faptul ca activitatea de reglementare a pietei este complexa, insa unele operatiuni ce necesita avize, aprobari sau interpretari ale CNVM dureaza prea mult.”, a declarat Razvan Pasol.
Si Ovidiu Fer considera ca legislatia este o problema esentiala. “CNVM trebuie sa inteleaga ca piata a ajuns la un nivel de unde numai poate evolua fara upgrade-uri la legislatie”, explica el.
Intr-un interviu acordat Wall-Street, Cristian Rizea sustine ca reglementarile si modul de functionare, datorat poate si legilor existente in Romania, ingreuneaza si indeparteaza investitorii de piata de capital.
4. Incertitudinea asupra reglementarii Rasdaq
Astfel, Anca Dumitru, directorul general al Bursei de Valori Bucuresti ridica aceatsa problema si se angajeaza sa o rezolve, impreuna cu CNVM.
"Infiintarea unui sistem alternativ de tranzactionare, clarificarea statutului Pietei RASDAQ impreuna cu CNVM si crearea, astfel, a unui cadru de tranzactionare si pentru emitentii care nu indeplinesc conditiile de listare pe o piata reglementata, dar care ar putea beneficia in acest mod de accesul la finantare prin emisiune de actiuni sau obligatiuni se afla pe lista noastra de obiective", sustine ea.
Un alt aspect care constituie o problema majora a BVB este procesul de incadrare a Pietei RASDAQ in prevederile Legii nr. 297/2004 privind piata de capital, sustine Gabriela Anghelache.
„Pana la emiterea unui act normativ primar in baza caruia sa fie posibila tranzactionarea unor valori mobiliare pe piata reglementata administrata de B.V.B. fara acordul emitentilor, in conditiile in care valorile mobiliare respective nu sunt tranzactionate pe o alta piata reglementata, Bursa ar trebui sa solicite acordul prealabil al emitentilor care ar fi eligibili pentru tranzactionarea pe piata reglementata”, a mai spus ea.
In acelasi timp, si Beze, presedintele AIPC aduce in discutie aceasta neintelegere, spunand ca AIPC a mai solicitat in cateva randuri dezbateri publice si lamurirea asupra proiectului de reautorizare, dar ecourile se lasa asteptate.
3. Lipsa instrumentelor financiare diversificate
Brokerii insista pe ideea ca vanzarile in lipsa sunt absolut necesare, doar prin simplul fapt ca pot aduce bani pe scaderi.
„Un instrument financiar care se regaseste pe toate pietele mature insa lipseste de pe piata noastra este posibilitatea de a face vanzari in lipsa, prin intermediul carora investitorii pot obtine beneficii chiar si in perioadele de scadere generalizata a pietei. Existenta acestui instrument la BVB anul trecut ar fi redus pierderile multor investitori si ar fi avut ca principal efect o mentinere a lichiditatii la niveluri mai ridicate”, a declarat Gabriel Aldea, broker la Intercapital Invest.
Ovidiu Fer considera ca sistemul romanesc de tranzactionare trebuie adus la nivelul celorlalte sisteme din Uniunea Europeana.
“Conturile globale, vanzarile short, stop loss, take profit, minimum execution sunt lucruri care lipsesc sistemului de tranzactionare de la Bucuresti”, explica el.
Si Cristian Rizea se plange de lipsa instrumentelor financiare. Din pozitia de investitor, dar si din cea de actionar la Bursei si apropiat al unor oameni din piata, el considera ca unul din principalele lipsuri este legat de faptul ca nu este posibila vanzarea in lipsa
2. Slaba promovare si imaginea speculativa
In schimb, pentru restul populatiei, bursa este o „gaura neagra” de informatie, dublata de o perceptie neincrezatoare.
Anca Dumitru urmeaza aceeasi ipoteza, desi spune ca problema BVB nu este chiar de imagine.
“Este vorba de o problema in a ne face cunoscuti la nivelul populatiei si chiar al potentialilor investitori. Imi amintesc ca la inceputul perioadei de tranzitie unul dintre primii consultanti financiari veniti in Romania declara intr-un interviu ca o sa fie dificil pentru toate tarile foste comuniste sa realizeze tranzitia la economia de piata, pentru ca principalele elemente cu care majoritatea populatiei asociaza capitalismul sunt Coca Cola si bursele. Din pacate, in ceea ce priveste bursele cred ca se insela. Si tot din pacate, din lipsa de cunoastere, Bursa este adesea asociata si astazi cu un club accesibil numai unor initiati, in care regulile si informatiile nu sunt pentru toata lumea”, a declarat ea.
Si Vlad Ionescu, partener in cadrul Prognosis spune ca Bursa are nevoie de o imagine pozitiva.
Pe de alta parte, Nicolae Ghergus afirma ca o problema secundara a brokerilor este slaba promovare a pietei de capital in randul clientilor de retail, intemeierea business-urilor pe speculanti foarte activi si pe ideea ca banii investitorilor externi rezolva orice problema.
1. Lipsa unor emitenti de calibru
Cu siguranta, sunt companii in Romania, private sau de stat, care listate la bursa ar aduce un plus de capitalizare, lichiditate si imagine.
Controversatul Fond Proprietatea se afla pe lista emitentilor doriti, urmat de companiile din ministerul Transporturilor si telecomunicatiile, care prind din ce in ce mai mult teren in mediul de business.
Capitalizarea Bursei de la Bucuresti raportata la PIB are printre cele mai mici procente din regiune.
Florin Dolea, CEO Pioneer Asset Management, sustine ca, din perspectiva investitorului, cea mai importanta problema este lipsa unei mase critice de emitenti de calibru, societati reprezentative pentru principalele sectoare economice locale sau regionale, cu o capitalizare, free-float si lichiditate suficient de mari.
Si specialistii Prognosis sustin ca una din cele mai evidente probleme, semnalate de toata lumea, este ca bursa are nevoie de emitenti si investitori noi.
Gabriela Anghelache este de parere ca Bursa de Valori Bucuresti ar trebui sa se concentreze pe atragerea de noi emitenti concomitent cu crearea de noi produse si identificarea tranzactionarii pe piata reglementata a instrumentelor financiare derivate.
"Lista emitentilor admisi la tranzactionare pe piata reglementata ar putea fi extinsa cu emitentii tranzactionati in prezent pe piata Rasdaq, in conditiile in care acestia indeplinesc conditiile necesare si isi exprima acordul pentru tranzactionarea pe piata reglementata”, sustine ea.