Forumul Judecatorilor din Romania avertizeaza ca amendamentele Codului Penal risca sa il transforme intr-un instrument de instaurare a groazei in magistratura, scrie G4Media.

Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania si-a exprimat ferm dezacordul si ingrijorarea in legatura cu proiectele legislative de modificare a Codului penal si Codului de procedura penala aflate in dezbatere publica, al caror continut reprezinta neindoielnic o involutie in crearea unui sistem de justitie penala modern si adaptat noilor realitati sociale, precum si o denaturare a scopului procesului penal si a politicii penale a statului, fiind evidenta schimbarea de paradigma de la o justitie penala care protejeaza victimele infractiunii la un nou concept care plaseaza inculpatul intr-o pozitie privilegiata.

Redam mai jos integral comunicatul Asocatiei Forumul Judecatorilor:

”Zilele trecute, asociatia remarca si faptul ca exista riscul ca textul initial prezentat sa fie completat cu texte noi, necunoscute, care nu sunt prezentate corpului magistratilor si fata de care nu va exista o consultare reala.[2]

Amendamentele depuse la proiectul de modificare a Codului penal confirma pe deplin aceasta temere, iar adoptarea lor risca sa transforme Codul penal intr-un instrument de instaurare a groazei in magistratura.

Astfel, in randul amendamentelor propuse[3] se numara, intre altele, si cele care privesc introducerea a doua noi articole (art.2801 si 2802), avand urmatorul cuprins:

Klaus Iohannis a atacat la...
Citeste si: Klaus Iohannis a atacat la CCR modificarea Codului Penal

Art.2801 Reaua credinta. Fapta judecatorului sau procurorului care, cu intentie, incalca normele de drept material ori procesual sau nu respecta deciziile Curtii Constitutionale, a deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursurilor in interesul legii ori a hotararilor prealabile pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a deciziilor Curtii Constitutionale, a Hotararilor Curtii Europene a Drepturilor Omului, a Hotararilor Curtii de Justitie a Uniunii Europene, in masura in care au fost invocate de catre parti, urmarind sau acceptand vatamarea sau, dupa caz, favorizarea intereselor unor persoane fizice sau juridice, se pedepseste cu inchisoare de la 8 la 15 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.

Art.2802 Grava neglijenta. Fapta judecatorului sau procurorului care, din culpa, nesocoteste, neindoielnic, normele de drept material ori procesual sau deciziile Curtii Constitutionale, a deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie, in solutionarea recursurilor in interesul legii ori a hotararilor prealabile pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a deciziilor Curtii Constitutionale, a Hotararilor Curtii Europene a Drepturilor Omului, a Hotararilor Curtii de Justitie a Uniunii Europene, in masura in care au fost invocate de catre parti, iar prin aceasta se produce o vatamare sau favorizare, a intereselor unor persoane fizice sau juridice, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.”

Textele nou propuse reprezinta o incercare surprinzatoare si nemaiintalnita de a intimida judecatorii si procurorii din Romania, prin transformarea unor abateri disciplinare cu grad de pericol social redus in infractiuni cu pedepse avand limite apropiate de cele prevazute pentru infractiunea de omor, mult mai mari decat cele adoptate de legiuitor, spre exemplu, pentru furtul calificat, uciderea din culpa, proxenetismul, talharia si pirateria, infractiunile de coruptie etc.

Pe aceasta cale, magistratii judecatori si procurori, carora prezumtia de buna credinta in exercitarea functiei nu li se mai recunoaste, sunt considerati ab initio un fenomen infractional extrem de periculos, fapt care nu poate fi compatibil cu standardele unui stat de drept, cu normele minimale acceptate de Consiliul Europei si cu standardele Uniunii Europene.

Comisia Europeana pregateste...
Citeste si: Avertisment dur de la CE din cauza modificarii Codurilor Penale

Comisia de la Venetia arata ca imunitatea nu ar trebui sa se extinda la actele de coruptie sau cele frauduloase desfasurate de un judecator.[4] Totusi, faptul ca un judecator a ales, in mod constient, sa nu urmeze standardele stabilite jurisprudential nu ar trebui sa devina in sine un motiv pentru tragerea la raspundere personala. Prin urmare, simpla interpretare a dreptului, stabilirea faptelor sau cantarirea probelor efectuate de judecatori pentru a solutiona cauzele repartizate lor nu ar trebui sa conduca la tragerea la raspundere civila, penala sau disciplinara, chiar si in cazul unei neglijente obisnuite.[5] Judecatorii ar trebui trasi la raspundere doar in cazul unei „rezistente refractare impotriva unei practici stabilite care conduce la o rasturnare repetata a situatiei in cauzele pentru care exista o jurisprudenta bine-stabilita si clara”.[6]

Pentru a nu corupe independenta judecatorilor, raspunderea penala in exercitiul unei functii judiciare ar trebui sa fie rezervata doar pentru cele mai grave cazuri si sa nu fie aplicata in cazul erorilor lipsite de intentie. Daca judecatorii ar fi fost trasi la raspunderea penala pentru erorile lipsite de intentie comise in exercitiul functiei lor judiciare, acest fapt ar putea periclita atat impartialitatea, cat si independenta lor. Impartialitatea judecatorilor va fi pusa in pericol, de vreme ce amenintarea aplicarii sanctiunilor poate afecta, in mod involuntar, judecata. Independenta judecatorilor va fi pusa in pericol, de vreme ce raspunderea penala pentru erorile comise fara intentie va vulnerabiliza puterea judecatoreasca in fata ingerintei puterii executive.[7]

Reglementarile privind raspunderea judecatorilor pot fi utilizate abuziv pentru a exercita o presiune nepotrivita asupra judecatorilor, atunci cand acestia decid cauze si submineaza, astfel, independenta si impartialitatea lor. De asemenea, functionarea doctrinei instrumentului viu a CEDO, care raspunde evolutiilor societatii, poate face dificila prezicerea solutiilor Curtii Europene a Drepturilor Omului de instantele nationale.[8]

Astfel, in cele mai represive sisteme nationale referitoare la raspunderea magistratilor, astfel de fapte sunt incadrate cel mult in ilicitul disciplinar. Spre exemplu, in Spania, Legea organica a puterii judiciare nr. 6/1985 stabileste, in art. 417, ca reprezinta abateri disciplinare foarte grave neglijenta sau intarzierea nejustificata si repetata in solutionarea cauzelor sau in oricare din competentele sale, precum si ignoranta nescuzabila in indeplinirea functiilor judiciare. In Italia, Decretul legislativ nr. 109 din 23 februarie 2006 privind raspunderea magistratilor califica in art. 3 drept abateri disciplinare grava incalcare a legii determinata de ignoranta sau de o neglijenta nescuzabila, denaturarea faptelor determinata de neglijenta nescuzabila, pronuntarea unor hotarari lipsite de orice baza procesuala sau care au la baza eroare macroscopica sau o neglijenta grava si nescuzabila.

OPINIE - Cum te ajuta PE TINE...
Citeste si: OPINIE - Cum te ajuta PE TINE modificarile legislative ale PSD

Nicaieri in Uniunea Europeana, nerespectarea hotararilor Curtii de Justitie a Uniunii Europene nu reprezinta ab initio infractiune. Dimpotriva, sunt suficiente cazuri in care jurisprudenta CJUE poate veni in coliziune cu jurisprudenta CEDO,[9] in care jurisprudenta tribunalului constitutional national poate ignora hotararile CJUE sau CEDO, nemaivorbind de revirimentul jurisprudential care permite evolutia dreptului, sistem de reguli care nu este ancorat in preistorie sau antichitate, ci evolueaza odata cu societatea umana.

Raportul Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de cooperare si verificare, dat publicitatii la 15 noiembrie 2017, confirma faptul ca „provocarile la adresa independentei sistemului judiciar din Romania reprezinta o serioasa sursa de ingrijorare pentru Uniunea Europeana”.

Solutiile legislative promovate sunt cu atat mai periculoase, cu cat Romania se confrunta cu o profunda instabilitate legislativa, astfel incat incriminarea ca infractiuni a unor conduite remarcate in procesul de aplicare si de interpretare a legii va atrage dupa sine riscul refuzului de solutionare a acelor cauze in care problemele dificile de drept sunt insuficient lamurite, generand dispute chiar in randul profesionistilor si neconcordante jurisprudentiale. In asemenea conditii, riscul unor condamnari cu inchisoarea de pana la 15 ani pentru pronuntarea unei singure hotarari judecatoresti, inclusiv din culpa sau pe fond de surmenaj, va genera haos si groaza in magistratura.

Refuzul de asumare a responsabilitatii asupra solutiei va fi generat, in acest fel, si de multitudinea instrumentelor legislative consacrate la nivel european, unele concurente, iar altele divergente, precum si de continua lor transformare, actualizare.

O consecinta a acestor solutii legislative o va constitui si grevarea nejustificata a unor instante nationale si supranationale cu diferite intrebari care sa constituie in final sursa unor posibile raspunsuri la problemele de drept ridicate, aspect ce va influenta termenul rezonabil de solutionare a cauzelor. Inutil de reamintit ca, in contextul prefacerilor legislative foarte dinamice, exista si posibilitatea ca, in absenta unor norme juridice clare si previzibile, instantele de judecata sa apeleze la solutii de compromis, riscul rejudecarilor repetate in cauzele cu un grad insemnat de complexitate fiind real.

In actualul context, Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania solicita inca o data cu fermitate Presedintelui Romaniei, Presedintelui Senatului si Presedintelui Camerei Deputatilor consultarea Comisiei Europene pentru Democratie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Venetia) asupra unor aspecte curente vizand modificarea in Romania a Codului penal, Codului de procedura penala si Codului de procedura civila, precum si unele aspecte conexe.[10] De asemenea, este necesara suspendarea dezbaterilor Comisiei speciale comune pana la data primirii Avizului Comisiei de la Venetia.

Procesul de legiferare cu nesocotirea vadita a principiilor statului de drept, a statutului magistraturii si a regulilor de transparenta ce trebuie sa caracterizeze procesul de consultare publica nu reprezinta o dovada a acelui echilibru, necesar a fi gasit intre independenta si responsabilitatea judecatorilor, cu respectarea dispozitiilor constitutionale in materie si a angajamentelor pe care Romania si le-a asumat prin tratatele la care este parte, ci un demers care risca sa compromita definitiv firava democratie instaurata in Romania dupa evenimentele sangeroase din decembrie 1989.

Sursa foto: Pakhnyushchy / Shutterstock

Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Legal Business »



Citeste si
AIJ: Cercetarea procurorilor Pirlog si Lia, actiune de intimidare