Suprataxarea anumitor produse este o metoda folosita de mai multe state pentru a colecta venituri suplimentare la buget, mizand in acelasi timp pe imbunatatirea starii de sanatate a populatiei. Produse precum tutunul sau alcoolul au fost supuse unor taxari suplimentare, insa in ultimii ani suprataxarea s-a extins si la alte produse, precum bauturile racoritoare indulcite cu zahar. Initiatorii unor astfel de accize sustin ca astfel s-ar reduce consumul de zahar si, implicit, riscul de aparitie a unor boli grave, precum diabetul zaharat.

Si in Romania a existat recent un proiect de lege care prevedea taxarea bauturilor racoritoare indulcite cu zahar, initiat de senatorul USR Adrian Wiener. Acesta a fost respins acum mai putin de 4 luni de Parlamentul Romaniei, majoritatea parlamentara votand atunci impotriva initiativei reprezentantului Opozitiei.

Cu toate acestea, mai multe surse au confirmat in ultimele zile ca taxa pe zahar ar putea reveni, iar initiatorul ar fi de aceasta data chiar Guvernul Romaniei. Executivul ar pregati o noua Ordonanta de Urgenta dupa modelul „OUG 114”, care ar aducae noi taxe si impozite si afectand serios mai multe industrii, printre care si cea a bauturilor racoritoare. Care ar putea fi motivatia Guvernului de a introduce taxa pe zahar, dupa ce aceeasi majoritate parlamentara a respins proiectul chiar in aprilie? Probabil gaurile tot mai mari din bugetul Romaniei, aproape sufocat de presiunea pensiilor speciale si ale cheltuielilor salariale tot mai mari cu aparatul bugetar.

Ce s-a intamplat in alte state care au adoptat suprataxarea bauturilor racoritoare?

Taxarea bauturilor racoritoare si a alimentelor in functie de cantitatea de zahar folosita a fost adoptata in mai multe state. In Danemarca si Mexic aceasta nu a functionat si s-a ajuns la concluzia ca taxele mai mari nu duc la un consum mai mic sau la prevenirea sau scaderea riscului de aparitie a unor boli grave. Mai mult, anumite sectoare economice au fost serios afectate, precum comertul traditional: s-au inchis zeci de mii de magazine si implicit s-au pierdut numeroase locuri de munca.

Danemarca avea o taxa pe bauturi racoritoare inca din 1930, insa a renuntat la aceasta in 2014, dupa 80 de ani de implementare. Tarifele au variat considerabil din 1999 in 2013. In 2010, taxa pe bauturi racoritoare a fost divizata astfel incat cele indulcite cu zahar sa aiba o valoare mai mare, in timp ce bauturile racoritoare fara zahar (<0.1 g / 100 ml) aveau un tarif mai mic.

In 2011, Danemarca a introdus si taxa pe grasimi saturate, o masura similara celei pe zahar din industria de bauturi, cu scopul de a modifica obiceiurile de achizitie ale consumatorilor danezi, care ar fi trebuit incurajati sa achizitioneze produse care contin mai putine grasimi. Aceasta taxa a fost perceputa pe grasimea saturata din produse de carne si produse lactate nedegresate, grasime animala, ulei alimentar si margarina: cu cat era mai mare continutul de grasime saturata in produs, cu atat mai mare era taxa pe kilogram. Taxa a fost stabilita la 2 euro pe kilogramul de grasime saturata din produse alimentare ce contin peste 2,3% grasime saturata.

Taxa pe grasime a fost abrogata pe 1 ianuarie 2013, dupa doar 15 luni de functionare. Studiile au demonstrat ca introducerea taxei pe grasime in Danemarca a afectat competitivitatea intre fabricanti si retaileri, prin marcile cu un pret mai scazut si magazinele tip discount obtinand un avantaj concurential. Mai mult, s-a observat ca nu a avut un impact asupra sanatatii. In aceasta perioada a crescut substantial comertul peste granita - consumatorii au cumparat produse de carne din Suedia si Gemania - se estimeaza ca taxa a avut un cost administrativ de circa 27 milioane euro pentru companii din sectorul retail si comertul en-gros. Nu in ultimul rand, a dus la incertitudine in randul consumatorilor privind pretul produselor alimentare.

Taxa pe zahar nu a functionat nici in Mexic. Introdusa in 2014, impactul taxarii asupra sanatatii a fost insesizabil: a scazut cu mai putin de 1% consumul de bauturi racoritoare si alte alimente cu aport mare de calorii. Mai mult, reducerea numarului de calorii in dieta zilnica a unui cetatean mexican obisnuit a fost de doar 2-6 kcal. Peste 30.000 magazine traditionale au fost inchise ca rezultat al taxei doar in primul an, ceea ce a dus la pierderea a 50.000 de locuri de munca.

In 2017, Estonia a refuzat promulgarea unei taxe similare propuse de Guvern deoarece a fost considerata o taxa discriminatorie si neconstitutionala. Taxa pe zahar nu a fost introdusa.

In Marea Britanie, in schimb, taxa pe zahar a fost introdusa dupa ce producatorii de bauturi racoritoare au avut la dispozitie 2 ani pentru pentru a se adapta la noul regim fiscal. Conditiile din piata erau foarte diferite de cele din Romania, intrucat in Marea Britanie accesul la bauturile racoritoare fara zahar sau cu continut scazut de zahar era limitat. In Marea Britanie se consumau de peste 4 ori mai mult bauturi racoritoare decat apa imbuteliata. Prin comparatie, in Romania se consuma mai multa apa imbuteliata decat bauturi racoritoare. Scopul a fost asadar educarea populatiei, pentru a-si schimba comportamentul de consum.

Specialistii de la Action on Sugar din Marea Britanie sustin ca majorarea taxelor pentru producatorii de bauturi racoritoare indulcite cu zahar vor avea efecte nesemnificative in lupta contra obezitatii. Presedintele AoS, profesorul Graham MacGregor, a declarat recent la Global Sugar Summit ca suprataxarea si acciza pe zahar nu vor avea efecte asupra obezitatii in Marea Britanie.

In cadrul aceluiasi eveniment, Chris Snowdon, din cadrul Institutului de Afaceri Eonomice, a explicat cum declinul cu 50% al consumului de bauturi racoritoare indulcite cu zahar din ultimii 15 ani nu a fost corelat cu scaderea obezitatii, sugerand ca autoritatile se concentreaza pe sectorul gresit.

De aceeasi parere a fost si Robert Lustig, profesor de pediatrie in cadrul Universitatii din California, care a sustinut ca adevarata cauza a obezitatii ar fi mancarea procesata, aratand ca eliminarea fibrelor din produse pentru a le creste durata de viata la raft ar fi o problema mai mare decat zaharul.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Legal Business »



Setari Cookie-uri