Review George Butunoiu: O patroana sloboda la gura

Chez Marie Garden e un restaurant destul de cunoscut al Bucurestiului, in special din perioada in care era la Gradina Icoanei, in fata Bisericii Anglicane, unde acum e El Pato. De fapt, chiar exista o legatura directa cu El Pato, fiindca cei doi coproprietari de la inceputurile lui Chez Marie s-au despartit, unul dintre ei ramanand in acelasi loc, insa schimband numele, in El Pato, iar doamna Maria, patroana de la care vine numele s-a dus pe General Berthelot, vizavi de Biserica Popa Tatu.

Acolo au gasit o casa mare, tip vagon, fara etaj, lunga mult spre in spate si ingusta. Chez Marie Garden au doua saloane, de o parte si de cealalta a holului de la intrare, in care au pus barul. Erau trei odai acolo, de fapt, insa pe doua dintre cele spre strada, spre biserica, le-au unit. Sunt destul de bine amenajate, curate, bine intetinute, dar cu lucruri si decoruri simple, nimic special din aceasta privinta.

Gradina e mare la Chez Marie Garden, si de aici si adaosul la nume, fara indoiala. Au o curte, la fel, ingusta si lunga spre in spate. La intrare au facut o terasa inchisa ermetic, plina cu scrumiere si cu mucuri de tigara, cu totul si cu totul ilegal, desigur, intr-un spatiu inchis ermetic in acest fel. In spate stiu ca au niste locuri de joaca pentru copii, destul de bine utilate, de aceea au ajuns si in lista cu resturante child-friendly ale Bucurestiului.

Citeste si:

Meniul de la Chez Marie Garden e international, sa-i spunem asa. Mai precis spus, feluri specifice catorva bucatarii, puse alaturi intr-un meniu lung, dupa modelul puternic inradacinat in obiceiurule patronilor de restaurante bucurestene. Nu cele mai banale, insa mancaruri relativ simple si rapid de facut, cele mai multe. Si destul de comune la gust si la prezentare, judecate dupa cele cateva feluri pe care le-am luat noi.

Preturile sun normale la Chez Marie Garden, nimic special de spus despre ele. Nu era nimeni in restaurant, cat am stat noi, insa spre plecare au inceput sa vina mai multi, unii chiar in grup.

Serviciul a fost lent, si apoi am avut un conflict deschis cu chelnerii, care s-au purtat cam obraznic de la un moment dat incolo. Apoi conflictul a devenit chiar violent cand a intervenit si o doamna impunatoare, prezentata drept patroana, foarte agresiva, indarjita si nestapanita. Ne-am despartit cu totii iritati si nervosi la culme, desigur, si ei si noi...