Alex Gâlmeanu este unul dintre cei mai buni fotografi și artiști vizuali din România. Lucrările sale au apărut în reviste internaționale ca Harper's Bazaar, Marie Claire, Elle, Glamour, Esquire, GQ sau Men's Health și a realizat proiecte pentru unele dintre cele mai mari companii, de la Coca-Cola până la BMW. Nu credem că am fi putut găsi pe cineva mai potrivit pentru a vorbi despre viitorul fotografiei în vremurile social media, despre fotografie ca business, dar și despre tinerii creatori de la noi.
Este fotografia un job de viitor, până la urmă, sau a fost cumva canibalizată de conținutul multimedia - sau chiar demonetizată de faptul că practic oricine are o cameră foto în acest moment? Aceasta e o discuție care nu începe cu social media, spune Alex Gâlmeanu, ci e mult mai veche.
Un nou prag de democratizare a fotografiei
”Fotografia, de la începutul ei, a avut tendința de democratizare, de a migra de la marii artiști către o masă foarte mare de de oameni. Asta s-a întâmplat cu diverse etape tehnologice și etape emoționale”, susține e. Ne aflăm într-un alt prag de democratizare al fotografiei, al treilea într-un deceniu. Este vorba despre intervenția computerizată asupra fotografiei, intervenție care alterează destul de mult realitatea și peste care se suprapune și componenta de social media.
Citeste si:
”Până la urmă, fiecare dintre noi, într-o formulă sau alta, suntem fotografi, avem un aparat de fotografiat la noi, chiar dacă nu trăim din asta, producem conținut fotografic, îl publicăm și influențăm într-o formă sau alta măcar cercul nostru apropiat”, spune artistul.
Ce se întâmplă însă cu fotografia profesionistă? Din punct de vedere tehnic, afirmă Alex Gâlmeanu, vedem un fenomen foarte straniu. ”Pur și simplu tehnologia fotografică tinde, păstrând proporțiile, să nu mai conteze. Tinde să nu mai conteze cât de bun este aparatul de fotografiat pe care îl ai, cât de bun tehnician este este fotograful. Dimpotrivă, tinde să conteze destul de mult ideea din spatele fotografiei”, explică el. ”Dacă vorbim de scriitură, ar fi nepotrivit să te poți lăuda că ai scris un text cu un stilou mai scump sau cât de bună a fost tastatura la care ai scris o capodoperă. Cam asta se întâmplă astăzi. Și în fotografie tinde să nu mai conteze calitatea stiloului, calitatea tastaturii, ce contează mai degrabă este componenta filozofică a fotografiei. Poate că astăzi un un fotograf bun e un e un filozof bun și nu neapărat un tehnician bun”.
Citeste si:
Foto: Alex Gâlmeanu
Concurs de idei, nu de calități tehnice
Nu înseamnă neapărat că tehnica fotografică literalmente nu mai contează, spune el, dar există deja foarte multe proiecte, unele realizate cu telefonul mobil, în care aparatul a fost lăsat pe setare automată și a contat mai degrabă ce s-a întâmplat în fața lentilei. Ca urmare, fotografia ar trebui, ca toate celelalte arte să să devină o întrecere de idei și nu un concurs de valențe tehnice.
Acest lucru, explică Alex Gâlmeanu, se vede și în proiectele expuse anul acesta la DIPLOMA Show și pe care le-a jurizat. Deseori fotografia nu este independentă, ci face parte dintr-o instalație, unde se combină cu alte elemente de discurs. ”Niciun proiect pe care l-am văzut nu este clasic de-a dreptul”, afirmă el. ”Acești artiști se preocupă de lumea din imediata lor apropiere, încearcă să să decripteze și să înțeleagă sistemul, spectacolul acesta complex numit viață. Au opinii pe care le pun în cadrul proiectelor lor, iar până la urmă despre asta-i arta.”
Citeste si:
Orice om de pe planeta asta are acces la cuvânt, dar nu înseamnă că oricine poate ține un discurs fabulos. Orice om are acces la un pix sau la un stilou sau la o tastatură. Asta nu înseamnă că va scrie un best-seller. Chiar dacă fotografia va fi atât de democratizată încât niciun om de pe față acestei planete nu nu se va putea numi fotograf, chiar și în contextul acela ipotetic vor exista performeri, oameni care vor duce meseria asta extrem de departe.
Alex Gâlmeanu
Fotografia ca business în 2023
Poate fi fotografia un business în România în 2023? ”Dacă prin business înțelegi o metodă de a avea o viață decentă și minim profitabilă, da, fotografia poate fi acolo. Pe de altă parte, dacă vrei să te îmbogățești din fotografie în adevăratul sens al cuvântului, nu-mi dau seama dacă e calea de de apucat”, spune Alex Gâlmeanu. ”Într-un anumit context, fotografia poate poate oferi o viață decentă și cu siguranță o viață frumoasă. Mie cred că cred că mi se întâmplă asta, mai ales pentru că nu am pretenții exagerate de la viață. La la mine, bogăția se măsoară foarte simplu, într-o formă de libertate. Dacă fotografia îmi oferă, de exemplu, posibilitatea de a ieși din casă și de a mă sui într-un avion și de a mă duce pe cealaltă parte a planetei să fac fotografii frumoase într-un loc pe care îl consider fain, eu consider asta bogăție.”
Citeste si:
Este ușor să vinzi un proiect personal de fotografie în 2023? ”Nu-mi dau seama dacă a fost ușor vreodată”, răspunde Alex Gâlmeanu, ”proiectele personale cred că dintotdeauna s-au vândut greu. Dacă mă gândesc la fotografia de artă în România, din punctul meu de vedere,nu cred că se poate trăi efectiv din fotografie de artă. Trebuie să mai faci și altceva pe lângă, chiar dacă e tot fotografie”. De altfel, spune el, situația este la fel pe plan mondial și foarte puțini fotograf reușesc să trăiască efectiv din piața de artă – și asta cu toate că ,dacă vorbim despre cele mai scumpe fotografii din lume din licitații internaționale, acestea ajung niște milioane de euro. Recunoaște însă că și-ar dori să se poată trăi din fotografie de artă.
Schimbări dramatice de perspectivă
Fotografia de presă, în schimb, a decăzut în ultima perioadă. ”La începutul carierei mele se putea trăi din fotografie de presă, adică puteai să te angajezi fotograf sau să colaborezi cu o serie de reviste și lucrurile nu erau neapărat fabuloase din punct de vedere material, dar pe de altă parte se putea trăi din asta”. La ora actuală însă, partea glossy a presei a dispărut aproape complet.
Citeste si:
Lucrurile se află, de fapt, într-o transformare continuă transformare inclusiv în artă. ”transformările acestea tehnice și sociale duc la apariția unor noi creatori. Uneori îi ajută pe cei aflați deja în piață, uneori mai mult îi încurcă pentru că nu se pot adapta noilor medii și noilor abordări. Există schimbări locale, dar mai degrabă sunt influențate de cele internaționale. Și sunt absolut convins că la case mari, ca NY Times sau Vogue sunt niște schimbări dramatice de perspectivă”, conchide Alex Gâlmeanu.
Sursa foto: Denis Makarenko / Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
