La inceputul lunii aprilie, G7, Fondul Monetar International si Banca Mondiala s-au intalnit la Washington. Declaratia G7 emisa in dupa-amiaza zilei de vineri 11 aprilie cuprinde, pentru prima data intr-o lunga perioada de timp, o referire suplimentara la volatilitatea pietelor valutare internationale, fara totusi sa nominalizeze direct dolarul american.
'De la ultima noastra intalnire, au existat la anumite momente fluctuatii puternice ale unor valute majore, si suntem ingrijorati de implicatiile lor posibile pentru stabilitatea economica si financiara' - a fost adaugat in comunicatul G7 emis in aprilie, semnatarii declarand ca vor continua sa monitorizeze cu atentie pietele valutare si sa coopereze pe masura conditiilor existente.

Pe parcursul acelui weekend, o buna parte a mediei financiare internationale a interpretat paragraful de mai sus drept un angajament ferm si concertat la nivelul G7 in directia sprijinirii dolarului american. Un analist al unui foarte cunoscut broker american de retail forex scria vineri dupa-amiaza ca fraza in cauza din declaratia G7 ar putea fi interpretata in debutul noii saptamani de tranzactionare ca semnalul unei 'interventii coordonate'.

Personal, m-am indoit. Cred ca o serie de titluri mari ale presei au reflectat la acel moment mai degraba un exces de entuziasm jurnalistic.

In perceptia mea, oficialii G7 au folosit si cu acea ocazie prea multe cuvinte pentru a exprima propriile ingrijorari in privinta celor mai recente evolutii din pietele valutare internationale. Dolarul american nu a fost nominalizat in mod direct – desi acelasi comunicat face o referire clara la yuanul chinezesc, incurajand o accelerare a aprecierii acestuia. Nici macar directia vreunei valute majore nu este invocata in mod explicit, G7 utilizand in schimb expresia 'fluctuatii puternice' – desi unui trend remarcabil ii lipseste, prin definitie, volatilitatea.

Chiar daca pietele financiare citesc mai degraba printre randuri comunicatele oficiale (declaratiile care insotesc anunturile de politica monetara ale marilor banci centrale fiind un bun exemplu in acest sens), iar din acest punct de vedere sunt de acord ca mentiunea de mai sus din comunicatul G7 reflecta o acutizare a atentiei celor mai importante autoritati financiare ale lumii asupra evolutiilor forex (conform The Economist, insa, nu mai putin de patru cincimi din rezervele globale denominate in dolari americani apartin acum economiilor non-G7) – cred si acum ca G7 a ratat o buna ocazie de a se face ascultat cu adevarat. Mai ales ca excluzand premizele fundamentale dintr-un context mai larg, tehnic vorbind o serie de piete valutare majore erau deja la mijlocul lunii aprilie intr-o stare de supra-extensie in defavoarea monedei americane, situatie care ar fi facut o interventie coordonata la nivelul G7 o misiune virtual mai facila decat in urma cu cateva luni.

Apoi, exceptand incoerenta creata de o actiune concertata executata in directia aprecierii sau deprecierii oricarei valute vizavi de acutizarea recenta a mesajului G7 in privinta cresterii flexibilitatii yuanului chinezesc – chiar declaratiile unor oficiali cu greutate pun sub semnul intrebarii cel putin iminenta unei cumparari fortate a dolarului american.

‘In circumstantele prezente, suntem ingrijorati in privinta unor miscari excesive ale ratelor valutare’ - a declarat pe 3 martie la Bruxelles ministrul de finante al Luxemburgului, Jean-Claude Juncker, care a condus in acea zi o intalnire a omologilor sai din tarile care compun zona euro. ‘Incep sa fiu din ce in ce mai ingrijorat si vigilent in privinta euro’, a adaugat atunci Juncker.
Guvernatorul Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, a refuzat initial sa comenteze – ulterior insa, Trichet a revenit, apreciind ca politica guvernului american in privinta unui dolar puternic este ‘foarte importanta’.

‘In conditiile curente, consider ca este foarte important ceea ce s-a afirmat si reafirmat de catre autoritatile americane, incluzand aici secretarul Trezoreriei si presedintele SUA, si anume ca politica unui dolar puternic este in interesul Statelor Unite’, a comentat Trichet, care a reiterat aceeasi declaratie generica la conferintele de presa care au insotit anunturile de politica monetara ale Bancii Centrale Europene din 6 martie si 10 aprilie.

Interesant, un guvernator al bancii centrale a zonei euro se refera in mod repetat la interesul Statelor Unite atunci cand este intrebat punctual despre gradul de confort vizavi de aprecierea recenta a monedei unice europene. Insa nici cei care se ocupa direct de interesul Statelor Unite nu reusesc sa se desprinda de aprecieri absolut generale, care empiric s-au dovedit mai degraba momente de acutizare a vanzarilor de dolari americani in principalele piete valutare decat turnuri importante ale unui trend negativ remarcabil.

Astfel, secretarul Trezoreriei SUA, Henry Paulson, reamintea pe 28 februarie suportul verbal acordat in directia unui dolar american puternic - in linia mai multor comentarii similare facute de domnia sa pe parcursul ultimelor luni. ‘In inima si suflet, stiu si cred ca un dolar puternic este in interesul natiunii noastre’ - a afirmat Paulson, care urmeaza astfel aceeasi abordare ca si predecesorii sai John Snow, Paul O'Neill, Lawrence Summers si Robert Rubin (chiar daca niciunul dintre acestia nu a definit vreodata masura precisa a unui dolar puternic).

Aprecieri identice au sosit in aceeasi zi din partea presedintelui Statelor Unite, George W. Bush, si a sefului bancii centrale americane, Ben Bernanke. ‘O parte a efectului deprecierii dolarului s-a reflectat intr-o imbunatatire a deficitului comercial’ – a afirmat Bernanke, presedintele Rezervei Federale alegand astfel sa puna in lumina latura pozitiva a crizei monedei americane.

Ironic, Henry Paulson a reiterat angajamentul in directia unui dolar american puternic duminica 16 martie – momentul culminant al crizei gigantului financiar Bear Stearns, si cu doar cateva ore inainte ca moneda americana sa atinga noi minime record in fata euro si a francului elvetian, in conditiile in care pretul spot al aurului stabilea un nou maxim al tuturor timpurilor la peste $1030 pe uncie iar pretul futures al petrolului cotat la New York Mercantile Exchange, cu scadenta cea mai apropiata, urca la randul sau la un nou maxim record de $111.80 pe baril.


NOTA: Acest material are exclusiv un scop pur informativ, neconstituind o recomandare de a tranzactiona in oricare din pietele financiare mentionate. Tranzactiile in marja presupun riscuri financiare semnificative. Vanguard SA nu isi asuma responsabilitatea pentru tranzactiile efectuate pe baza informatiilor prezentate.

Datele utilizate pentru redactarea materialului au fost obtinute din surse considerate a fi de incredere, insa nu exista nicio garantie privind corectitudinea acestora.




Mihai Nichisoiu
Analist piete internationale
VANGUARD S.A.
Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Oportunități »


Setari Cookie-uri